Domnul Atotputernic este izbăvitorul meu

Domnul Atotputernic este izbăvitorul meu

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 111 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (II)”

2021-04-22 08:50:50 | Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu A...

Devotional zilnic | Fragment 111 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (II)”

Nu trebuie să te bazezi pe experiență și imaginație pentru a cunoaște firea dreaptă a lui Dumnezeu

Când te confrunți cu judecata și mustrarea lui Dumnezeu, vei spune că cuvântul Lui este amestecat? Vei spune că există o poveste la baza furiei Lui și că furia Sa este amestecată? Îl vei defăima pe Dumnezeu, spunând că firea Sa nu este în mod necesar cu totul dreaptă? Când tratezi fiecare dintre acțiunile lui Dumnezeu, trebuie mai întâi să fii sigur că firea dreaptă a lui Dumnezeu este liberă de orice alte elemente, că este sfântă și perfectă; aceste acțiuni includ doborârea, pedeapsa și distrugerea omenirii de către Dumnezeu. Fără excepție, fiecare dintre acțiunile lui Dumnezeu este făcută strict în conformitate cu firea Sa inerentă și cu planul Său – asta nu include cunoașterea, tradiția și filozofia omenirii – și fiecare dintre acțiunile lui Dumnezeu este o exprimare a firii și esenței Sale, fără a avea legătură cu nimic din ceea ce aparține omenirii corupte. În concepțiile omului, doar iubirea, mila și toleranța lui Dumnezeu față de omenire sunt perfecte, neamestecate și sfinte. Totuși, nimeni nu știe că furia și mânia lui Dumnezeu sunt neamestecate, de asemenea; în plus, nimeni nu a contemplat întrebări cum ar fi de ce Dumnezeu nu tolerează nicio ofensă sau de ce furia Sa este atât de măreață. Din contră, unii confundă mânia lui Dumnezeu cu temperamentul corupt al omenirii; ei înțeleg furia lui Dumnezeu ca fiind furia omenirii corupte; ei chiar presupun în mod greșit că furia Lui este exact ca revelarea naturală a firii corupte a omenirii. Ei cred în mod greșit că eliberarea mâniei lui Dumnezeu este întocmai ca furia omenirii corupte care provine din nemulțumire; ei chiar cred că eliberarea mâniei lui Dumnezeu este o exprimare a dispoziției Sale. După această părtășie, sper că niciunul dintre cei prezenți nu va mai avea concepții greșite, închipuiri sau presupuneri referitoare la firea dreaptă a lui Dumnezeu și sper că, după auzirea cuvintelor Mele, puteți avea o recunoaștere adevărată a mâniei firii drepte a lui Dumnezeu în inimile voastre, că puteți da la o parte orice înțelegere greșită anterioară privind mânia lui Dumnezeu, că vă puteți schimba convingerile și opiniile greșite privind esența mâniei Lui. În plus, sper că puteți avea o definiție precisă a firii lui Dumnezeu în inimile voastre, că nu veți mai avea îndoieli în privința firii drepte a lui Dumnezeu, că nu veți impune niciun raționament sau închipuire umană asupra firii adevărate a lui Dumnezeu. Firea Lui dreaptă este adevărata Lui proprie esență. Nu este ceva prelucrat sau scris de om. Firea Lui dreaptă este firea Lui dreaptă și nu are legături sau conexiuni cu nimic de-al creației. Dumnezeu Însuși este Dumnezeu Însuși. El nu va deveni niciodată o parte a creației și, chiar dacă devine un membru printre ființele create, esența și firea Sa inerentă nu se vor schimba. De aceea, a-L cunoaște pe Dumnezeu nu este precum cunoașterea unui obiect; nu este precum analizarea unui lucru, nici precum înțelegerea unei persoane. Dacă îți folosești conceptul sau metoda de a cunoaște un obiect sau a înțelege o persoană pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu, atunci nu vei putea niciodată să obții cunoașterea lui Dumnezeu. A-L cunoaște pe Dumnezeu nu se bazează pe experiență sau imaginație și, de aceea, nu trebuie niciodată să-ți impui experiența sau imaginația asupra Lui. Indiferent de cât de bogate pot fi experiența și imaginația ta, acestea sunt tot limitate; mai mult, imaginația ta nu corespunde cu faptele, cu atât mai puțin corespunde cu adevărul și este incompatibilă cu adevărata fire și esență ale lui Dumnezeu. Nu vei reuși niciodată dacă te bazezi pe imaginația ta pentru a înțelege esența lui Dumnezeu. Singura cale este aceasta: acceptă tot ceea ce vine de la Dumnezeu, apoi experimentează și înțelege treptat acest lucru. Va exista o zi când Dumnezeu te va lumina să înțelegi și să-L cunoști cu adevărat datorită cooperării tale și datorită foamei și setei tale după adevăr.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic


Cuvântul lui Dumnezeu „Dumnezeu Însuși, Uniculˮ (VII) Partea a patra

2021-04-21 21:26:50 | Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu A...

Devotional zilnic „Dumnezeu Însuși, Uniculˮ (VII) Partea a patra

Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor (I)

Care este scopul discuției noastre despre aceste lucruri? Este pentru ca oamenii să poată cerceta regulile din spatele creației universului de către Dumnezeu? Este pentru ca oamenii să devină interesați de astronomie și geografie? (Nu.) Atunci care este? Este pentru ca oamenii să înțeleagă faptele lui Dumnezeu. În acțiunile lui Dumnezeu oamenii pot afirma și verifica faptul că Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor. Dacă ești capabil să înțelegi acest punct, atunci vei fi cu adevărat capabil să confirmi locul lui Dumnezeu în inima ta și vei putea să confirmi că Dumnezeu este unicul Dumnezeu Însuși, Creatorul cerului și pământului și al tuturor lucrurilor. Așadar, este util înțelegerii tale a lui Dumnezeu să cunoști regulile tuturor lucrurilor și să cunoști faptele lui Dumnezeu? (Da.) Cât de util este? În primul rând, când înțelegi aceste fapte ale lui Dumnezeu, ai mai fi interesat de astronomie și geografie? Ai mai avea inima unui sceptic și te-ai îndoi că Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor? Ai mai avea inima unui cercetător și te-ai îndoi că Dumnezeu este Creatorul tuturor lucrurilor? (Nu.) Când confirmi că Dumnezeu este Creatorul universului și, mai departe, ajungi să cunoști regulile din spatele creației Sale, vei crede cu adevărat în inima ta că Dumnezeu Se îngrijește de tot universul? (Da.) Este „îngrijește” doar spus pentru orice fel de înțeles ori este spus într-o circumstanță specială? Faptul că Dumnezeu Se îngrijește de tot universul are un înțeles foarte larg și o aplicabilitate foarte largă. Dumnezeu nu doar asigură oamenilor nevoile lor zilnice, de mâncat și băut, El asigură omenirii tot ceea ce are nevoie, inclusiv tot ceea ce omenii pot vedea și lucrurile pe care nu le pot vedea. Dumnezeu sprijină, gestionează și conduce mediul de trai de care omenirea are nevoie. Indiferent de mediul de care omenirea are nevoie indiferent de anotimp, Dumnezeu a pregătit aceasta. Indiferent de ce atmosferă sau temperatură este potrivită pentru existența umană, este, de asemenea, sub controlul lui Dumnezeu și niciuna dintre aceste reguli nu a apărut de la sine, întâmplător; acestea sunt rezultatul conducerii lui Dumnezeu și al faptelor Sale. Dumnezeu Însuși este sursa tuturor acestor reguli și este sursa vieții tuturor lucrurilor. Acesta este un fapt dovedit și incontestabil, indiferent dacă tu îl crezi sau nu, indiferent dacă îl poți vedea sau nu, și indiferent dacă îl înțelegi sau nu.

Știu că marea majoritate a oamenilor cred doar ceea ce Dumnezeu a zis și a făcut în Biblie și că Dumnezeu Și-a dezvăluit faptele unei minorități de oameni pentru ca oamenii să poată vedea valoarea existenței Lui și înțelegerea statutului Lui și pentru a ști că El chiar există. Totuși, pentru mult mai mulți oameni, faptul că Dumnezeu a creat universul și că El îl gestionează și asigură toate lucrurile, pare vag sau ambiguu, iar ei chiar au o atitudine de îndoială. Acest tip de atitudine îi face pe oameni să creadă în mod special că regulile lumii naturale s-au format de la sine, că schimbările, transformările și fenomenele lumii naturale și chiar legile ce guvernează natura s-au ridicat de la sine. Ceea ce înseamnă că, în mintea lor, oamenii nu își pot imagina cum Dumnezeu a creat și a condus toate lucrurile, nu pot înțelege cum Dumnezeu gestionează și asigură toate lucrurile. Datorită limitărilor acestei premise, oamenii nu cred în creația și domnia lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor și în faptul că El este Furnizorul; și chiar credincioșii se limitează la Epoca Legii, Epoca Harului și Epoca Împărăției, adică, faptele lui Dumnezeu precum și asigurarea nevoilor omenirii de către El, sunt cumva limitate doar la oamenii Săi aleși. Aceasta este ceva ce chiar urăsc să văd și aduce atât de multă durere, deoarece omenirea se bucură de tot ce-a adus Dumnezeu și, totuși, în același timp, ei neagă toate cele făcute de El și tot ceea ce El le dă. Oamenii doar cred că cerul și pământul și toate lucrurile sunt guvernate de propriile reguli naturale și de propriile legi naturale și că sunt fără un conducător care să le controleze sau fără un conducător care să se îngrijească de ele și care să le țină. Chiar dacă tu crezi în Dumnezeu, poate nu crezi că toate acestea sunt faptele Sale; acesta este unul din domeniile cele mai trecute cu vederea pentru orice credincios în Dumnezeu, pentru toți cei care acceptă cuvântul lui Dumnezeu și pentru toți cei care Îl urmează pe Dumnezeu. Așadar, imediat ce încep să discut ceva ce nu este conectat cu Biblia sau cu așa-zisa terminologie spirituală, unii oameni devin plictisiți sau obosiți sau chiar inconfortabili. Pare că a devenit înstrăinat de oamenii spirituali și lucrurile spirituale. Acesta este un lucru rău. Când este vorba de cunoașterea faptelor lui Dumnezeu, chiar dacă nu menționăm astronomia, geografia sau biologia, noi știm domnia lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, știm că El Se îngrijește de toate lucrurile și că El este sursa tuturor lucrurilor. Aceasta este o sarcină critică și una care trebuie studiată, înțelegeți?

În cele două povestiri pe care tocmai vi le-am spus, chiar dacă poate au un conținut neobișnuit și v-au fost narate și exprimate într-un mod unic, am vrut totuși să folosesc un limbaj direct și o metodă simplă, astfel încât voi să pricepeți și să acceptați ceva mai profund. Acesta a fost singurul Meu țel. Am vrut să vedeți și să credeți că Dumnezeu este Stăpânul tuturor lucrurilor din aceste mici povestiri și scene. Scopul narării acestor povestiri este acela de a vă permite să vedeți și să știți faptele infinite ale lui Dumnezeu în limitele finite ale unei povestiri. Cât despre când o să ajungeți la acest rezultat în voi, acest lucru depinde de propriile voastre experiențe și de căutarea voastră individuală. Dacă ești în căutarea adevărului și cauți să Îl cunoști pe Dumnezeu, atunci aceste lucruri vor servi ca o reamintire statornică și puternică pentru tine; îți vor permite să ai o conștientizare mai profundă, o claritate în înțelegerea ta și, treptat, te vei apropia de faptele propriu-zise ale lui Dumnezeu, o apropiere care va fi fără distanță și fără greșeală. Totuși, dacă nu căutați să Îl cunoașteți pe Dumnezeu, atunci aceste povestiri pe care le-ați auzit nu vă fac niciun rău. Puteți să le considerați doar povestiri adevărate.

Ați înțeles ceva din aceste două povestiri? În primul rând, sunt aceste două povestiri diferite de discuțiile noastre precedente despre grija lui Dumnezeu pentru omenire? Există vreo conexiune inevitabilă? (Da.) Care este conexiunea? Este aceea că în cele două povestiri vedem faptele lui Dumnezeu și cum El planifică și mânuiește totul pentru omenire? Este aceea că tot ceea ce face Dumnezeu și toate gândurile Lui sunt îndreptate spre existența omenirii? (Da.) Nu sunt analiza atentă a lui Dumnezeu și chibzuiala pentru omenire foarte evidente? Omenirea nu trebuie să facă nimic. Dumnezeu a pregătit pentru oameni chiar aerul pe care aceștia îl respiră. Legumele și fructele pe care ei le mănâncă sunt ușor disponibile. De la nord la sud, de la est la vest, fiecare regiune are propriile resurse naturale și diferite culturi, iar fructele și legumele au fost pregătite de Dumnezeu. Vorbind de mediul înconjurător mai mare, Dumnezeu a făcut toate lucrurile interconectate, împletite și interdependente. El a folosit această metodă și aceste reguli pentru a menține supraviețuirea și existența tuturor lucrurilor și, astfel, omenirea a trăit liniștită și pașnică și a crescut și s-a înmulțit de la o generație la alta în acest mediu de trai până în ziua de azi. Altfel spus, Dumnezeu ține balanța mediului înconjurător. Dacă suveranitatea și controlul lui Dumnezeu nu ar fi unde trebuie, niciun om nu ar putea păstra și echilibra mediul, chiar dacă acesta a fost creat de Dumnezeu la început. În unele locuri nu este aer, așadar oamenii nu pot trăi acolo, iar ei nu ar trebui să treacă hotarele, aceasta este pentru protecția omenirii, iar aceste lucruri sunt foarte misterioase. Fiecare colț al mediului înconjurător, lungimea și lățimea pământului și fiecare lucru viu de pe pământ – viu sau mort – au fost pregătite de Dumnezeu și El S-a gândit la ele: de ce este nevoie de acest lucru? De ce este inutil? Care este scopul în a avea acest lucru aici și de ce acela ar trebui să fie acolo? Dumnezeu S-a gândit deja la toate acestea și nu este nevoie ca oamenii să se gândească la ele. Sunt unii oameni nesăbuiți care se gândesc mereu să mute munții, dar în loc să facă asta, de ce să nu se mute la câmpie? Dacă nu îți plac munții, de ce te-ai duce să locuiești lângă ei? Nu este prostesc? Ce se întâmplă dacă muți acel munte? Un uragan va sufla pe acolo sau un val imens va inunda țărmul, iar casele oamenilor vor fi distruse. Nu ar fi acesta un lucru prostesc de făcut? Corect? Oamenii pot doar să distrugă. Ei nu pot nici măcar să întrețină singurul loc pe care îl au pentru a trăi și, totuși, ei vor să se îngrijească de toate lucrurile. Acest lucru este imposibil.

Dumnezeu îi permite omului să gestioneze toate lucrurile și să domnească peste ele, dar face omul o treabă bună? (Nu.) Cum face omul o treabă proastă? Omenirea tinde spre distrugere; omenirea nu doar că nu este capabilă să păstreze lucrurile așa cum le-a creat Dumnezeu, ea chiar le-a distrus. Omenirea a redus munții la moloz, a sufocat mările cu pământ și a transformat câmpiile în deșerturi unde nu poate trăi nimeni. Și totuși acolo, în deșert, omul a făcut industrie și a construit baze nucleare și distrugerea predomină în toate direcțiile. Râurile nu mai sunt râuri, marea nu mai este mare… Când omenirea strică echilibrul și regulile naturii, ziua dezastrului și distrugerii lor nu este departe și este inevitabilă. Când va veni dezastrul, ei vor ști cât de prețioasă este creația lui Dumnezeu și cât de importantă este toată aceasta pentru omenire. Omul care trăiește într-un mediu înconjurător cu un climat bun este ca și când ar fi în paradis. Oamenii nu-și dau seama de această binecuvântare, dar în momentul în care vor pierde totul, vor vedea cât de rar și prețios este tot ce există. Cum poate cineva recupera toate acestea? Ce ar putea face oamenii, dacă Dumnezeu nu ar vrea să creeze din nou? Ce ați putea face? (Nu am putea face nimic.) De fapt, există ceva ce puteți face și este foarte simplu și când vă voi spune despre ce este vorba, voi o să vedeți imediat că e posibil. De ce s-a găsit omul în situația grea de acum, în ce privește mediul? A fost din cauza lăcomiei și distrugerii omului? Dacă omul încetează distrugerea, nu se va îndrepta treptat, de la sine, mediul de trai? Dacă Dumnezeu nu face nimic, dacă Dumnezeu nu mai dorește să facă nimic pentru omenire – adică, dacă El nu mai dorește să intervină – cea mai bună metodă ar fi ca omenirea să oprească această distrugere și să întoarcă lucrurile cum erau. A termina cu toată această distrugere înseamnă a opri această jefuire și devastare a lucrurilor create de Dumnezeu. Asta va permite mediului în care trăiește omul să se îmbunătățească treptat. Eșecul în a face asta va duce la mai multă distrugere a mediului și va deveni și mai serios. Este simplă metoda Mea? (Da, este.) Este simplă și realizabilă, corect? Într-adevăr simplă și este realizabilă pentru unii oameni, dar este realizabilă pentru marea majoritate a oamenilor de pe pământ? (Nu, nu este.) Măcar pentru voi, este realizabilă? (Da.) De unde a venit da-ul vostru? Se poate spune că implică stabilirea unei baze a înțelegerii despre faptele lui Dumnezeu? Se poate spune că implică respectarea planului și conducerii lui Dumnezeu? (Da.) Există un mod de a schimba toate acestea, dar nu este un subiect pe care să îl discutăm acum. Dumnezeu este responsabil pentru fiecare viață omenească și El este responsabil până la capăt. Dumnezeu îți asigură cele necesare chiar dacă tu ai fost îmbolnăvit de mediul distrus de Satana sau afectat de poluare sau ai suferit alt rău, nu contează; Dumnezeu îți va asigura cele necesare și El te va lăsa să trăiești. Aveți credință în asta? (Da.) Dumnezeu nu tratează cu ușurință pierderea unei vieți omenești.

Ați ajuns să simțiți importanța recunoașterii lui Dumnezeu ca sursă a vieții tuturor lucrurilor? (Da, am ajuns.) Ce sentimente aveți? Spuneți și vă voi asculta. (Înainte nu ne-am fi gândit să conectăm munții, marea și lacurile cu acțiunile lui Dumnezeu. Astăzi, prin părtășia lui Dumnezeu, înțelegem că acestea au fost întotdeauna acțiuni ale lui Dumnezeu și că au apărut din înțelepciunea Lui, astfel, vedem că creația tuturor lucrurilor de către Dumnezeu a fost predestinată încă de la început și că toate posedă bunăvoința lui Dumnezeu. Toate lucrurile sunt interconectate, iar omenirea este beneficiarul final. Ceea ce am auzit astăzi ni se pare foarte proaspăt și nou și am simțit cât de reale sunt acțiunile lui Dumnezeu. În realitate și în viețile noastre de zi cu zi vedem, cu adevărat, lucrurile după cum sunt când intrăm în contact cu lucruri vii.) Vedeți cu adevărat, nu-i așa? Asigurarea lui Dumnezeu în ceea ce privește nevoile omenirii nu este fără un fundament solid, El nu rostește doar câteva cuvinte și gata. Dumnezeu face atât de mult, chiar lucruri pe care nu le vezi, El le face pentru beneficiul tău. Omul trăiește în acest mediu, acest univers creat de Dumnezeu și în el, oamenii și alte lucruri sunt interdependente, exact cum gazul eliminat de plante purifică aerul și de el beneficiază oamenii care îl respiră. Totuși, unele plante sunt otrăvitoare pentru oameni, dar nu sunt alte plante care sunt antidot pentru ele? Aceasta este una din minunile creației lui Dumnezeu! Nu am discutat acest subiect azi, în schimb, am discutat în primul rând interdependența dintre om și alte lucruri, cum omul nu poate trăi fără alte lucruri. Care este importanța creației tuturor lucrurilor de către Dumnezeu? Omul nu poate trăi fără alte lucruri, așa cum omul are nevoie de aer ca să trăiască și cum dacă ai fi plasat în vid, ai muri curând. Acesta este un principiu de bază pentru a-ți permite să vezi că omul are nevoie de alte lucruri. Așadar, ce fel de atitudine ar trebui să aibă omul față de toate lucrurile? (Să le prețuiască.) Să le prețuiască, să le protejeze, să le folosească eficient, să nu le distrugă, să nu le irosească și să nu le schimbe dintr-un capriciu, pentru că toate lucrurile sunt de la Dumnezeu și sunt furnizate omenirii, iar omenirea trebuie să le trateze conștiincios. Astăzi am discutat aceste două subiecte și voi puteți să vă întoarceți și să meditați atent asupra lor. Data viitoare vom discuta unele lucruri mai in detaliu. Părtășia noastră se încheie aici astăzi. La revedere! (La revedere!)

18 ianuarie 2014

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic


Fragment 499 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”

2021-04-19 21:39:20 | Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu A...

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 499 | „Cei care Îl iubesc pe Dumnezeu vor trăi veșnic în lumina Lui”

Esența credinței majorității oamenilor în Dumnezeu este convingere religioasă: ei sunt incapabili de a-L iubi pe Dumnezeu și pot doar să-L urmeze pe Dumnezeu precum un robot, incapabili de a tânji cu adevărat după Dumnezeu sau a-L adora. Ei doar Îl urmează în tăcere. Mulți oameni cred în Dumnezeu, dar există foarte puțini care Îl iubesc pe Dumnezeu; ei doar Îl venerează pe Dumnezeu pentru că le este teamă de o catastrofă, sau Îl admiră pe Dumnezeu pentru că El este mare și puternic – dar în venerația și admirația lor nu există iubire sau tânjire adevărată. În experiențele lor, ei caută detaliile puțin importante ale adevărului sau niște mistere nesemnificative. Majoritatea oamenilor doar urmează, ei pescuiesc în ape tulburi doar pentru a primi binecuvântări; ei nu caută adevărul, nici nu I se supun cu adevărat lui Dumnezeu pentru a primi binecuvântările Lui. Viața credinței tuturor oamenilor în Dumnezeu este lipsită de semnificație, este fără valoare și în ea sunt considerațiile și țelurile lor; ei nu cred în Dumnezeu pentru a-L iubi pe Dumnezeu, ci pentru a fi binecuvântați. Mulți oameni acționează după cum vor, fac orice vor și nu se gândesc niciodată la interesele lui Dumnezeu sau dacă ceea ce fac ei este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. Astfel de oameni nu pot obține credință adevărată, cu atât mai puțin iubirea lui Dumnezeu. Esența lui Dumnezeu nu este doar pentru ca omul să creadă în ea; este, mai mult decât atât, pentru ca omul să o iubească. Dar mulți dintre aceia care cred în Dumnezeu sunt incapabili de a descoperi acest „secret”. Oamenii nu îndrăznesc să-L iubească pe Dumnezeu, nici nu încearcă să-L iubească. Ei nu au descoperit niciodată că există atât de multe lucruri care sunt adorabile la Dumnezeu, ei nu au descoperit niciodată că Dumnezeu este Dumnezeul care iubește omul și că El este pentru om Dumnezeul ce trebuie iubit. Frumusețea lui Dumnezeu este exprimată în lucrarea Sa: doar când experimentează lucrarea Sa pot oamenii să-I descopere frumusețea, doar în experiențele lor actuale pot ei să aprecieze frumusețea lui Dumnezeu, și fără a o observa în viața reală, nimeni nu poate descoperi frumusețea lui Dumnezeu. Există atât de multe lucruri de iubit la Dumnezeu, dar fără a interacționa efectiv cu El, oamenii sunt incapabili să le descopere. Ceea ce înseamnă că, dacă Dumnezeu nu S-ar fi întrupat, oamenii ar fi fost incapabili să interacționeze cu adevărat cu El, și dacă ei ar fi incapabili să interacționeze cu adevărat cu El, ei, de asemenea, ar fi incapabili să Îi experimenteze lucrarea – și astfel, iubirea lor pentru Dumnezeu ar fi contaminată cu multă falsitate și imaginație. Iubirea pentru Dumnezeu din ceruri nu este la fel de reală ca iubirea pentru Dumnezeul de pe pământ, căci cunoașterea lui Dumnezeu din ceruri de către oameni este construită pe închipuirile lor, mai degrabă decât pe ceea ce au văzut cu proprii lor ochi și ce au experimentat ei personal. Când Dumnezeu vine pe pământ, oamenii pot să Îi privească faptele reale și frumusețea Sa și ei pot vedea totul din firea Sa practică și normală, toate acestea fiind de o mie de ori mai reale decât cunoașterea lui Dumnezeu din cer. Indiferent cât de mult oamenii Îl iubesc pe Dumnezeu din cer, nu există nimic real la această iubire și este plină de idei umane. Indiferent cât de mică este iubirea lor pentru Dumnezeu de pe pământ, iubirea lor este reală; chiar dacă există doar puțin din ea, ea este tot reală. Dumnezeu îi face pe oameni să Îl cunoască prin lucrare adevărată, și prin această cunoaștere El le câștigă dragostea. Este ca și cu Petru: dacă el nu ar fi trăit cu Isus, ar fi fost imposibil pentru el să-L adore pe Isus. La fel era și loialitatea sa către Isus, construită pe interacțiunea lui cu Isus. Pentru a-l face pe om să-L iubească, Dumnezeu a venit printre oameni și trăiește împreună cu oamenii și tot ceea îl face pe om să vadă și să experimenteze este realitatea lui Dumnezeu.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic


Nimeni care este din carne nu poate scăpa de ziua mâniei

2021-04-18 20:58:42 | Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu A...

Devotional zilnic „Nimeni care este din carne nu poate scăpa de ziua mânieiˮ

Astăzi, vă atrag atenția astfel de dragul propriei voastre supraviețuiri, pentru ca lucrarea Mea să progreseze lin, astfel încât munca Mea inaugurală de-a lungul întregului Univers să se poată efectua cât mai corespunzător și perfect, dezvăluind cuvintele, autoritatea, măreția și judecata Mea oamenilor din toate țările și națiunile. Lucrarea pe care o fac printre voi este începutul lucrării Mele în tot universul. Cu toate că acum sunt deja zilele de pe urmă, înțelegeți că „zilele de pe urmă” nu este decât un nume pentru o epocă: la fel ca și Epoca Legii și Epoca Harului, aceasta se referă la o epocă și indică o epocă întreagă, mai degrabă decât ultimii câțiva ani sau luni. Cu toate acestea, zilele de pe urmă sunt destul de diferite de Epoca Harului și de Epoca Legii. Lucrarea zilelor de pe urmă nu se desfășoară în Israel, ci printre ne-evrei; aceasta reprezintă cucerirea oamenilor din toate neamurile și din toate triburile din afara Israelului în fața tronului Meu, astfel încât slava Mea în tot universul să poată umple cosmosul și bolta cerească. Este pentru a putea obține glorie mai mare, ca toate creaturile de pe pământ să transmită slava Mea fiecărei națiuni, pentru totdeauna, din generație în generație, și toate creaturile din cer și de pe pământ să poată vedea toată slava pe care am dobândit-o pe pământ. Lucrarea desfășurată în zilele de pe urmă este lucrarea de cucerire. Nu este îndrumarea vieților tuturor oamenilor de pe pământ, ci încheierea pe pământ a vieții de o mie de ani de suferință nesfârșită a omenirii. Ca o consecință, lucrarea zilelor de pe urmă nu poate fi la fel ca cele câteva mii de ani de lucrare în Israel, nici nu poate fi ca cei doar câțiva ani de lucrare în Iudeea, care a continuat de-a lungul a două milenii până la a doua întrupare a lui Dumnezeu. Oamenii din zilele de pe urmă se confruntă numai cu reapariția Răscumpărătorul în trup și primesc lucrarea personală și cuvintele lui Dumnezeu. Nu vor trece două mii de ani înainte ca zilele de pe urmă să se sfârșească; ele sunt scurte, ca în timpul în care Isus a realizat lucrarea Epocii Harului în Iudeea. Acest lucru se datorează faptului că zilele de pe urmă sunt încheierea întregii epoci. Acestea reprezintă încheierea și sfârșitul planului de gestionare (de mântuire) de șase mii de ani al lui Dumnezeu și încheie călătoria de suferință a omenirii. Ele nu duc întreaga omenire într-o epocă nouă și nu permit ca viața omenirii să continue. Aceasta nu ar avea nicio semnificație pentru planul Meu de gestionare (de mântuire) sau pentru existența omului. Dacă omenirea ar continua așa, atunci, mai devreme sau mai târziu, ar fi în întregime devorată de diavol, iar acele suflete care Îmi aparțin ar fi, în cele din urmă, distruse de mâinile lui. Lucrarea mea durează doar șase mii de ani și am promis că controlul celui rău asupra întregii omeniri va dura, de asemenea, nu mai mult de șase mii de ani. Și astfel, timpul expiră. Nici nu voi continua și nici nu voi întârzia mai mult: pe parcursul zilelor din urmă, îl voi desființa pe Satan, Îmi voi lua înapoi toată slava Mea, și voi revendica toate sufletele de pe pământ care Îmi aparțin, astfel încât aceste suflete aflate în dificultate să poată scăpa din oceanul suferinței și, astfel, va fi încheiată întreaga Mea lucrare pe pământ. Începând cu această zi, niciodată nu Mă voi mai întrupa pe pământ și niciodată Duhul Meu atotstăpânitor nu va mai lucra pe pământ. Voi face doar un singur lucru pe pământ: voi reface omenirea, o omenire care este sfântă și care este cetatea Mea credincioasă pe pământ. Dar știu că nu voi anihila întreaga lume și nici nu voi anihila întreaga omenire. Voi păstra acea treime care rămâne – treimea care Mă iubește și a fost complet cucerită de Mine, și voi face ca această treime să fie roditoare și să se înmulțească pe pământ, precum au făcut sub lege israeliții, hrănindu-i copios cu oi și vite și toate bogățiile pământului. Această omenire va rămâne cu Mine pentru totdeauna, totuși nu este omenirea jalnic de întinată a zilelor noastre, ci o omenire care este o adunare a tuturor celor care au fost câștigați de Mine. O asemenea omenire nu va fi coruptă, perturbată sau împresurată de Satana și va fi singura omenire care există pe pământ după ce am triumfat asupra Satanei. Este omenirea care a fost cucerită de Mine și Mi-a câștigat promisiunea. Și astfel, omenirea care a fost cucerită în zilele de pe urmă este, de asemenea, omenirea care va fi cruțată și va câștiga binecuvântările Mele veșnice. Va fi singura dovadă a triumfului Meu asupra lui Satan și singurul câștig al bătăliei mele cu Satana. Aceste prăzi de război sunt salvate de Mine din sfera Satanei și sunt singura cristalizare și singurul rod al planului Meu de gestionare (de mântuire) de șase mii de ani. Ele provin din fiecare națiune și confesiune și din fiecare loc și țară din tot universul. Acestea sunt de rase diferite, au limbi, obiceiuri și culori ale pielii diferite și sunt răspândite în toate națiunile și confesiunile globului pământesc și chiar în fiecare colț al lumii. În cele din urmă, ei se vor uni pentru a forma o umanitate completă, o adunare de oameni care nu poate fi atinsă de forțele lui Satana. Cei din întreaga omenire care nu au fost mântuiți și cuceriți de Mine se vor scufunda tăcut în adâncurile mării și vor fi arși de flăcările Mele mistuitoare pentru toată veșnicia. Voi nimici această omenire veche și extrem de murdară, la fel cum i-am nimicit pe fiii întâi născuți și vitele Egiptului, lăsând numai israeliții care au mâncat carne de miel, au băut sânge de miel și și-au marcat pragul de sus al ușilor cu sânge de miel. Nu sunt oamenii care au fost cuceriți de Mine și aparțin familiei Mele și oamenii care, de asemenea, mănâncă din carnea Mea, a Mielului, și beau din sângele Meu, al Mielului, și au fost răscumpărați de Mine și Mi se închină? Nu sunt astfel de oameni întotdeauna însoțiți de slava Mea? Cei care sunt fără carnea Mea, a Mielului, nu s-au scufundat deja tăcut în adâncurile mării? Astăzi ei Mi se opun și astăzi cuvintele Mele sunt la fel ca cele rostite de Iahve fiilor și nepoților lui Israel. Cu toate acestea, duritatea din adâncul inimilor voastre face ca mânia Mea să se acumuleze, aducând mai multă suferință peste trupul vostru, mai multă judecată asupra păcatelor voastre și mai multă furie asupra nedreptăților voastre. Cine ar putea fi cruțat în ziua mâniei Mele, când vă purtați astfel cu Mine? Nelegiuirea cui ar putea scăpa ochilor Mei mustrători? Păcatele cui ar putea eluda mâinile Mele, ale Celui Atotputernic? Sfidarea cui ar putea scăpa de judecata Mea, a Celui Atotputernic? Eu, Iahve, așa vă vorbesc vouă, descendenților familiei ne-evreilor, iar cuvintele pe care vi le spun depășesc toate cuvântările Epocii Legii și Epocii Harului și, cu toate acestea, sunteți mai împietriți decât toți oamenii din Egipt. Nu păstrați mânia Mea când Îmi fac lucrarea întru odihnă? Cum ați putea scăpa nevătămați după ziua Mea, a Celui Atotputernic?

Am lucrat și vorbit în acest fel printre voi, am consumat atât de multă energie și efort, totuși, când ați ascultat vreodată ceea ce vă spun Eu limpede? Unde Mi v-ați închinat Mie, Celui Atotputernic? De ce Mă tratați astfel? De ce tot ceea ce spuneți și faceți provoacă mânia Mea? De ce vă sunt inimile atât de împietrite? V-am făcut vreodată rău? De ce nu faceți nimic altceva decât să Mă întristați și să Mă neliniștiți? Așteptați ziua mâniei Mele, a lui Iahve, să vină peste voi? Așteptați ca Eu să trimit mânia pricinuită de neascultarea voastră? Nu tot ceea ce fac este pentru voi? Cu toate acestea, M-ați tratat mereu pe Mine, Iahve, astfel: furând sacrificiile Mele, luând ofrandele de la altarul Meu acasă pentru a hrăni puii și puișorii puilor din vizuina lupului; oamenii se luptă unul împotriva celuilalt, înfruntându-se unul cu altul cu priviri furioase și cu săbii și sulițe, aruncând cuvintele Mele, ale Celui Atotputernic, în latrină, pentru a deveni la fel de murdare precum excrementele. Unde vă este integritatea? Umanitatea voastră a devenit o nebunie! Inimile voastre s-au împietrit de mult. Nu știți că ziua mâniei Mele va veni atunci când voi judeca răul pe care-l comiteți astăzi împotriva Mea, Cel Atotputernic? Credeți că păcălindu-Mă în felul acesta, prin aruncarea cuvintelor Mele în noroi și neurmându-le – credeți că acționând astfel, pe la spatele Meu, puteți scăpa de privirea Mea mânioasă? Nu știți că ați fost văzuți deja de ochii Mei, ai lui Iahve, când Mi-ați furat jertfele și Mi-ați râvnit posesiunile? Nu știți că atunci când Mi-ați furat jertfele, aceasta a avut loc înaintea altarului unde sunt oferite jertfele? Cum ați putut să vă credeți atât de deștepți încât să Mă înșelați în felul acesta? Cum s-ar putea îndepărta mânia Mea de păcatele voastre îngrozitoare? Cum ar putea furia Mea să treacă peste faptele voastre rele? Răul pe care-l comiteți astăzi nu deschide o cale de ieșire pentru voi, ci păstrează o mustrare pentru mâine; provoacă mustrarea Mea, a Celui Atotputernic, față de voi. Cum ar putea faptele voastre rele și cuvintele voastre rele să scape de mustrarea mea? Cum ar putea rugăciunile voastre să ajungă la urechile Mele? Cum aș putea deschide o cale de ieșire pentru nelegiuirea voastră? Cum aș putea să lepăd faptele voastre rele care Mă sfidează? Cum aș putea să nu vă tai limbile care sunt la fel de veninoase ca ale șarpelui? Nu apelați la Mine de dragul dreptății voastre, dar stocați în schimb mânia Mea ca urmare a nedreptății voastre. Cum v-aș putea ierta? În ochii Mei, ai Celui Atotputernic, cuvintele și acțiunile voastre sunt murdare. Ochii Mei, ai Celui Atotputernic, văd nelegiuirea voastră ca pe o mustrare neîncetată. Cum ar putea să se îndepărteze de la voi mustrarea și judecata Mea dreaptă? Pentru că voi Îmi faceți asta, făcându-Mă trist și mânios, cum v-aș putea lăsa să-Mi scăpați din mâini și să vă îndepărtați de ziua în care Eu, Iahve, vă voi mustra și blestema? Nu știți că toate cuvintele și vorbele voastre rele au ajuns deja la urechile Mele? Nu știți că nelegiuirea voastră a spurcat deja haina Mea sfântă a neprihănirii? Nu știți că neascultarea voastră a provocat deja mânia Mea vehementă? Nu știți că M-ați lăsat de mult să fierb și Mi-ați încercat mult timp răbdarea? Nu știți că deja Mi-ați transformat trupul în cârpe? Am îndurat până acum, astfel încât Îmi eliberez mânia fără a mai fi tolerant față de voi. Nu știți că faptele voastre rele au ajuns deja la ochii Mei și că strigătele Mele au ajuns deja la urechile Tatălui Meu? Cum ar putea El să vă lase să Mă tratați astfel pe Mine? Oare există vreo parte din lucrarea pe care o fac care să nu fie de dragul vostru? Cu toate acestea, care dintre voi a devenit mai iubitor față de lucrarea Mea, a lui Iahve? Pot fi necredincios voinței Tatălui Meu pentru că sunt slab, și din cauza durerii pe care am suferit-o? Nu înțelegeți inima Mea? Eu vă vorbesc așa cum a făcut-o Iahve; oare n-am renunțat la atât de multe pentru voi? Chiar dacă sunt dispus să suport toate aceste suferințe de dragul lucrării Tatălui Meu, cum ați putea fi eliberați de mustrarea pe care o aduc asupra voastră ca urmare a suferinței Mele? Nu v-ați bucurat destul de mult de Mine? Astăzi, v-am fost dăruit de către Tatăl Meu; nu știți că vă bucurați de mult mai multe decât de cuvintele Mele pline de farmec? Nu știți că viața Mea a fost schimbată pentru viața voastră și pentru lucrurile de care vă bucurați? Nu știți că Tatăl Meu a folosit viața Mea ca să se lupte cu Satana, și că, de asemenea, v-a acordat-o, făcându-vă să primiți însutit, și permițându-vă să evitați atât de multe ispite? Nu știți că numai prin lucrarea Mea ați fost scutiți de multe ispite și de multe mustrări înspăimântătoare? Nu știți că numai datorită Mie, Tatăl Meu vă permite să vă bucurați deocamdată? Cum ați putea să rămâneți atât de duri și de neînduplecați astăzi, de parcă vi s-ar fi împietrit inimile? Cum ar putea răul pe care îl comiteți astăzi să scape de ziua mâniei care va urma plecării Mele de pe pământ? Cum aș putea permite celor care sunt atât de duri și de neînduplecați să scape de mânia lui Iahve?

Amintiți-vă de trecut: când privirea Mea a fost supărată și vocea Mea neînduplecată față de voi? Când am despicat firul în patru cu voi? Când v-am mustrat neîntemeiat? Când v-am mustrat în față? Nu este de dragul lucrării Mele că apelez la Tatăl Meu să vă ferească de orice ispită? De ce Mă tratați astfel? Mi-am folosit Eu vreodată autoritatea pentru a vă culca trupul la pământ? De ce Mă răsplătiți astfel? După ce ați fost calzi și reci față de Mine, nu sunteți nici calzi și nici reci, și apoi încercați să Mă flatați și ascundeți lucruri de Mine, și gurile voastre sunt pline de scuipatul nedrepților. Credeți că limbile voastre pot înșela Duhul Meu? Credeți că limbile voastre pot scăpa de mânia Mea? Credeți că limbile voastre pot să emită judecăți asupra faptelor Mele, ale lui Iahve, oricum doresc ele? Sunt Eu Dumnezeul asupra Căruia omul emite judecăți? Aș putea să-i permit unui mic vierme să Mă blasfemieze astfel? Cum aș putea să așez astfel de fii ai neascultării în binecuvântările Mele veșnice? Cuvintele și acțiunile voastre demult v-au expus și v-au condamnat. Când am întins cerurile și am creat toate lucrurile, nu am permis niciunei creaturi să participe așa cum a dorit ea, cu atât mai puțin nu am permis niciunui lucru să perturbe lucrarea Mea și gestionarea Mea, oricât și-ar fi dorit. Nu am tolerat niciun om sau obiect; cum i-aș putea cruța pe cei care sunt cruzi și inumani față de Mine? Cum i-aș putea ierta pe cei care se răzvrătesc împotriva cuvintelor Mele? Cum i-aș putea cruța pe cei care nu se supun Mie? Destinul omului nu este în mâinile Mele, ale Celui Atotputernic? Cum aș putea să îți consider sfântă nedreptatea și neascultarea ta? Cum ar putea păcatele tale să-Mi pângărească sfințenia Mea? Eu nu sunt pângărit de necurăția celor nedrepți, nici nu Mă bucur de jertfele celor nedrepți. Dacă ai fi loial față de Mine, Iahve, ai putea să iei asupra ta jertfele la altarul Meu? Poți să-ți folosești limba veninoasă pentru a blasfemia numele Meu sfânt? Te poți răzvrăti împotriva cuvintelor Mele în acest fel? Poți trata slava Mea și numele Meu sfânt ca un instrument cu care să-l slujești pe Satana, cel rău? Viața Mea este oferită pentru bucuria celor sfinți. Cum aș putea să îți permit să te joci cum vrei tu cu viața Mea și să o utilizezi ca un instrument de conflict între voi? Cum puteți fi atât de împietriți la inimă, și atât de departe de calea binelui, în felul în care vă purtați cu Mine? Nu știți că am scris deja faptele voastre rele în aceste cuvinte ale vieții? Cum ați putea să scăpați de ziua mâniei când voi mustra Egiptul? Cum v-aș putea permite să vă împotriviți Mie și să Mă sfidați în acest fel, în mod repetat? Vă spun clar, când vine ziua, mustrarea voastră va fi mai insuportabilă decât cea a Egiptului! Cum puteți scăpa de ziua mâniei Mele? Vă spun cu adevărat: răbdarea Mea a fost pregătită pentru faptele voastre rele și există pentru mustrarea voastră din acea zi. Nu sunteți voi cei care vor suferi o judecată aprigă odată ce am ajuns la sfârșitul răbdării Mele? Nu sunt toate lucrurile în mâinile Mele, ale Celui Atotputernic? Cum aș putea să vă permit astfel să nu vă supuneți Mie, dincolo de ceruri? Viețile voastre vor fi foarte grele pentru că L-ați întâlnit pe Mesia, despre Care s-a spus că va veni, dar Care nu a venit niciodată. Nu sunteți dușmanii Lui? Isus a fost prieten cu voi, totuși voi sunteți dușmanii lui Mesia. Nu știți că, deși sunteți prieteni cu Isus, faptele voastre rele au umplut vasele celor care sunt detestabili? Deși sunteți foarte apropiați de Iahve, nu știți că cuvintele voastre au ajuns la urechile lui Iahve și au provocat mânia Lui? Cum ar putea EL să fie aproape de tine și cum ar putea să nu-ți ardă vasele care sunt pline de fapte rele? Cum ar putea El să nu fie vrăjmașul tău?

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic


Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 110 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (II)”

2021-04-16 19:32:58 | Lecturi ale cuvintelor lui Dumnezeu A...

Devotional zilnic | Fragment 110 | „Dumnezeu Însuși, Unicul (II)”

Deși Satana pare uman, drept și virtuos, el este crud și rău în esență

Satana își câștigă faima prin înșelarea publicului. Deseori se prezintă ca avangardă și model de dreptate. Sub pretextul de a proteja dreptatea, îi rănește pe oameni, le devorează sufletele și utilizează tot felul de mijloace pentru a amorți, înșela și incita omul. Scopul său este de a-l face pe om să aprobe și să-i urmeze comportamentul rău, de a-l face pe om să i se alăture în a se opune autorității și suveranității lui Dumnezeu. Totuși, când o persoană își dă seama de uneltirile, intrigile și caracteristicile lui rele și nu vrea să continue să fie călcat în picioare și păcălit de el sau să-i fie în continuare sclav sau să fie pedepsit și distrus împreună cu el, Satana își schimbă trăsăturile anterior sfinte și își scoate masca falsă pentru a-și dezvălui fața adevărată, reală, depravată, urâtă și sălbatică. Nu i-ar plăcea nimic mai mult decât să îi extermine pe toți cei care refuză să îl urmeze și pe cei care se opun forțelor sale malefice. În acest stadiu, Satana nu poate să mai afișeze înfățișarea unui gentleman demn de încredere; în schimb, sunt dezvăluite trăsăturile sale adevărate, urâte, de sub pielea sa de oaie. Odată ce uneltirile Satanei sunt aduse la lumină, odată ce trăsăturile sale adevărate sunt expuse, el se va pierde cu firea și își va expune barbaria; dorința sa de a răni și de a devora oamenii doar se va intensifica. Asta deoarece este înfuriat de trezirea omului; el dezvoltă un spirit de răzbunare puternic față de oameni din cauza aspirației lor de a tânji după libertate și lumină și de a se elibera din închisoarea lui. Furia lui are intenția de a-și apăra răul și este, de asemenea, o revelare adevărată a naturii sale sălbatice.

În fiecare chestiune, comportamentul Satanei îi expune natura rea. Dintre toate faptele rele pe care Satana le-a îndeplinit asupra omului – de la eforturile sale timpurii de a amăgi omul să-l urmeze, până la exploatarea omului de către el, prin care îl atrage pe om în faptele lui rele, și spiritul de răzbunare al Satanei față de om după ce trăsăturile sale adevărate au fost expuse și omul l-a recunoscut și l-a abandonat – niciuna nu dă greș în a expune esența rea a Satanei; niciuna nu dă greș în a dovedi faptul că Satana nu are legătură cu lucrurile pozitive; niciuna nu dă greș în a dovedi că Satana este sursa tuturor lucrurilor rele. Fiecare dintre acțiunile sale protejează răul, menține continuarea faptelor lui rele, este împotriva lucrurilor drepte și pozitive, strică legile și ordinea existenței normale a omenirii. Acestea sunt ostile față de Dumnezeu și sunt ceea ce mânia lui Dumnezeu va distruge. Deși Satana are propria furie, furia sa este un mijloc de a da frâu liber naturii sale rele. Motivul pentru care Satana este exasperat și furios este acesta: uneltirile sale cumplite au fost scoase la iveală; nu poate scăpa ușor cu intrigile sale; ambiția sa sălbatică și dorința de a-L înlocui pe Dumnezeu și de a acționa ca Dumnezeu au fost lovite și blocate; scopul său de a controla întreaga omenire a devenit acum un eșec și nu poate fi niciodată realizat. Chemarea repetată de către Dumnezeu a mâniei Sale a fost ceea ce a oprit intrigile Satanei din a se realiza și ceea ce a pus stavilă răspândirii și dezlănțuirii răului Satanei; de aceea, Satana atât urăște, cât și se teme de mânia lui Dumnezeu. Fiecare aplicare a mâniei lui Dumnezeu nu numai că demască adevărata înfățișare rea a Satanei; expune în lumină, de asemenea, dorințele rele ale Satanei. În același timp, motivele furiei Satanei împotriva omenirii sunt complet expuse. Izbucnirea furiei Satanei este o revelare adevărată a naturii sale rele, o expunere a uneltirilor sale. Desigur, de fiecare dată când Satana este înfuriat, acest fapt prevestește distrugerea tuturor lucrurilor rele; prevestește protecția și continuarea lucrurilor pozitive și prevestește natura mâniei lui Dumnezeu – una care nu poate fi jignită!

din „Cuvântul Se arată în trup”

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic