Film creștin 2020 „Culegând bucurie în toiul suferinței” Cum trece o creștină prin încercarea bolii

Film creștin 2020 „Culegând bucurie în toiul suferinței” Cum trece o creștină prin încercarea bolii

Zhong Xinming este o conducătoare a bisericii, capabilă să îndure suferința pentru datoria ei și deopotrivă conștiincioasă și responsabilă. Deși are probleme cu spatele, continuă să-și facă datoria în ciuda durerii. Cu toate acestea, starea ei se înrăutățește, iar după un control la spital, descoperă că are hernie de disc la vertebrele 4 și 5. Dacă nu face imediat tratament, ar putea ajunge imobilizată la pat. E puțin îngrijorată din cauza asta, dar crede că s-a îmbolnăvit cu permisiunea lui Dumnezeu și că El o încearcă, testându-i credința și devotamentul. Ea crede că, atât timp cât respectă tratamentul și continuă să-și facă datoria, Dumnezeu sigur o va proteja. Dar, pe măsură ce trece timpul, starea ei se înrăutățește din ce în ce mai mult și e în pericol să ajungă paralizată în orice moment. Cum iese cu bine din încercarea acestei boli? Și cum culege bucurie în cele din urmă? Urmăriți Bucurie în toiul suferinței pentru a afla.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

 

Cuvântul lui Dumnezeu „Lucrarea lui Dumnezeu, firea Sa și Dumnezeu Însușiˮ (III) Partea a șasea

Cuvântul lui Dumnezeu „Lucrarea lui Dumnezeu, firea Sa și Dumnezeu Însușiˮ (III) Partea a șasea

10. Judecata fariseilor cu privire la Domnul Isus

Marcu 3:21-22 Când au auzit ai Lui ce se întâmplă, au ieșit să-L înșface, căci ziceau că a înnebunit. Cărturarii care veniseră de la Ierusalim ziceau că îl are în El pe Beelzebul și că scoate demonii cu ajutorul conducătorului demonilor.

11. Mustrarea din partea Domnului Isus pentru farisei

Matei 12:31-32 De aceea vă spun că orice păcat și blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. Dacă cineva va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat. Însă oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.

Matei 23:13-15 Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi închideți Împărăția Cerurilor în fața oamenilor; nici voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați să intre! (Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi devorați casele văduvelor și faceți rugăciuni lungi de ochii lumii. De aceea veți primi o condamnare mult mai mare.) Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți! Căci voi înconjurați marea și uscatul pentru a face un prozelit, dar când devine astfel, faceți din el de două ori mai mult un fiu al Gheenei decât sunteți voi!

Acestea de mai sus sunt două pasaje separate – să ne uităm la primul dintre ele: Judecata fariseilor cu privire la Domnul Isus.

În Biblie, evaluarea de către farisei a Domnului Isus Însuși și a lucrurilor pe care El le făcea a fost: „ziceau că a înnebunit. […] că îl are în El pe Beelzebul și că scoate demonii cu ajutorul conducătorului demonilor” (Marcu 3:21-22). Judecata cărturarilor și a fariseilor cu privire la Domnul Isus nu repeta mecanic lucruri și nici nu le imagina din senin – era concluzia lor privitoare la Domnul Isus din ceea ce au văzut și au auzit despre acțiunile Sale. Deși concluzia lor era făcută în mod aparent în numele justiției și le părea oamenilor ca și cum ar fi fost întemeiată, aroganța cu care L-au judecat pe Domnul Isus a fost greu de ascuns chiar și pentru ei. Energia frenetică a urii lor pentru Domnul Isus a expus propriile ambiții sălbatice și înfățișarea lor rea și satanică, precum și natura lor răuvoitoare de a I se împotrivi lui Dumnezeu. Aceste lucruri pe care ei le-au spus în judecata lor cu privire la Domnul Isus au fost motivate de ambițiile lor sălbatice, de gelozie și de natura urâtă și răuvoitoare a ostilității lor față de Dumnezeu și de adevăr. Ei nu au investigat sursa acțiunilor Domnului Isus, nici nu au cercetat esența a ceea ce El a spus sau a făcut. Ci ei au atacat și discreditat în mod orbește, cu nerăbdare, nebunește și cu răutate intenționată ceea ce făcuse El. Acest lucru a mers până în punctul în care I-au discreditat Duhul, adică Duhul Sfânt, Duhul lui Dumnezeu. La asta se refereau când au spus: „El este altă persoană”, „Belzebut și prințul diavolilor.” Adică, ei au zis că Duhul lui Dumnezeu era Belzebut și prințul diavolilor. Ei au caracterizat drept nebunie lucrarea trupului Duhului lui Dumnezeu. Ei nu numai că au blasfemiat Duhul lui Dumnezeu numindu-L Belzebut și prințul diavolilor, ci au condamnat și lucrarea lui Dumnezeu. Ei L-au condamnat și L-au hulit pe Domnul Isus Hristos. Esența împotrivirii și blasfemiei lor era exact aceeași ca esența Satanei și împotrivirea și blasfemia față de Dumnezeu. Ei nu numai că reprezentau oameni corupți, dar, chiar mai mult, ei erau întruparea Satanei. Ei erau un canal pentru Satana în mijlocul omenirii și erau complicii și mesagerii Satanei. Esența blasfemiei și denigrării Domnului Isus Hristos era lupta lor cu Dumnezeu pentru statut, disputa lor cu Dumnezeu, testarea fără sfârșit a lui Dumnezeu de către ei. Esența împotrivirii lor față de Dumnezeu și atitudinea lor de ostilitate față de El, precum și cuvintele și gândurile lor au blasfemiat direct și L-au mâniat pe Duhul lui Dumnezeu. Prin urmare, Dumnezeu a hotărât o judecată rezonabilă a ceea ce au spus și au făcut și a hotărât că faptele lor reprezentau păcatul blasfemiei împotriva Duhului Sfânt. Acest păcat este de neiertat atât în lumea aceasta cât și în următoarea, exact cum spune următorul pasaj din Scriptură: „dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată.” și „Însă oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.” Astăzi, să vorbim despre adevărata semnificație a acestor cuvinte de la Dumnezeu: „nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.” Aceasta este demistificarea modului în care Dumnezeu împlinește cuvintele: „nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.”

Toate lucrurile despre care am vorbit se leagă de firea lui Dumnezeu și de atitudinea Sa față de oameni, chestiuni și lucruri. În mod natural, cele două pasaje de sus nu sunt o excepție. Ați observat ceva în aceste două pasaje ale Scripturii? Unii oameni spun că văd mânia lui Dumnezeu. Unii oameni spun că văd o latură a firii lui Dumnezeu care nu tolerează ofensa omenirii și că dacă oamenii fac ceva care reprezintă o blasfemie față de Dumnezeu, ei nu vor dobândi iertarea Lui. În ciuda faptului că oamenii văd și percep mânia și intoleranța lui Dumnezeu față de ofensa omenirii în aceste două pasaje, ei tot nu înțeleg cu adevărat atitudinea Sa. Aceste două pasaje conțin o implicație a abordării și a atitudinii adevărate a lui Dumnezeu față de cei care blasfemiază și Îl mânie. Acest pasaj din Scriptură deține adevărata semnificație a atitudinii și abordării Sale: „Însă oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine.” Când oamenii Îl blasfemiază pe Dumnezeu, când Îl mânie, El emite un verdict, iar acest verdict este rezultatul Său final. Este descris astfel în Biblie: „De aceea vă spun că orice păcat și blasfemie vor fi iertate oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată” (Matei 12:31) și „Vai de voi, cărturari și farisei ipocriți!” (Matei 23:13). Totuși, este consemnat în Biblie care a fost rezultatul pentru acei cărturari și farisei, cât și pentru acei oameni care spuneau că El era nebun după ce Domnul Isus a spus aceste lucruri? Este consemnat dacă au suferit vreo pedeapsă? Cu siguranță, nu este. Când spun că „nu este” nu înseamnă că nu era înregistrat, ci că în realitate nu exista niciun rezultat care să poată fi văzut cu ochi umani. Acest „nu este” elucidează o chestiune, adică, atitudinea și principiile lui Dumnezeu pentru tratarea anumitor lucruri. Tratamentul lui Dumnezeu față de oamenii care blasfemiază sau I se împotrivesc, sau chiar față de aceia care Îl calomniază – oameni care Îl atacă, Îl calomniază și Îl blestemă în mod intenționat – El nu Se face că nu vede sau că nu aude. El are o atitudine clară față de ei. Îi disprețuiește pe acești oameni și, în inima Sa, îi condamnă. El chiar declară în mod deschis rezultatul pentru ei, astfel încât oamenii să știe că El are o atitudine clară față de cei care Îl blasfemiază și astfel încât ei să știe cum le va hotărî sfârșitul. Totuși, după ce Dumnezeu a spus acele lucruri, oamenii, totuși, rareori au putut să vadă adevărul privind modul în care îi va trata Dumnezeu pe acei oameni și ei nu au putut să înțeleagă principiile de la baza rezultatului lui Dumnezeu, verdictul Său pentru ei. Adică, omenirea nu poate vedea atitudinea și metodele specifice pe care Dumnezeu le are pentru tratarea lor. Asta are de-a face cu principiile lui Dumnezeu de a face lucruri. Dumnezeu utilizează apariția faptelor pentru a trata comportamentul rău al unor oameni. Adică, El nu anunță păcatul lor și nu determină rezultatul lor, ci El utilizează direct apariția faptelor pentru a le permite să fie pedepsite, pentru a obține retribuția meritată. Când aceste fapte se întâmplă, trupul oamenilor este cel care îndură pedeapsa; toate acestea pot fi văzute cu ochi omenești. Când tratează purtarea rea a unor oameni, Dumnezeu doar îi blestemă cu cuvinte, dar în același timp, mânia lui Dumnezeu vine asupra lor, iar pedeapsa pe care ei o primesc poate fi ceva ce oamenii nu pot vedea, dar acest tip de rezultat poate fi chiar mai serios decât rezultatele pe care oamenii le pot vedea precum a fi pedepsiți sau omorâți. Asta pentru că în cadrul circumstanțelor în care Dumnezeu a hotărât să nu mai mântuiască acest tip de persoană, să nu-i mai arate milă sau toleranță, să nu îi mai ofere oportunități, atitudinea pe care o adoptă față de aceasta este să o dea deoparte. Care este sensul cuvintelor „dat deoparte”? Înțelesul acestui termen de sine-stătător este de a pune ceva într-o parte, de a nu-i mai da atenție. Aici, când Dumnezeu „pune deoparte”, există două explicații a înțelesului său: prima explicație este că El i-a predat Satanei viața acelei persoane, tot ce are acea persoană, pentru ca Satana să se ocupe de acea persoană. Dumnezeu nu va mai fi responsabil și nu va mai trebui să o gestioneze. Dacă acea persoană ar fi nebună sau proastă și dacă ar fi în viață sau în moarte, sau dacă ar coborî în iad pentru pedeapsa sa, nu ar avea nimic de-a face cu Dumnezeu. Asta ar însemna că acea făptură nu ar avea nicio relație cu Creatorul. A doua explicație este că Dumnezeu a determinat că El Însuși vrea să facă ceva cu această persoană, cu propriile-I mâini. Este posibil ca El să folosească serviciul acestui tip de persoană sau că El va folosi acest tip de persoană ca pe un scut. Este posibil ca El să aibă un mod special de a trata acest tip de persoană, un mod special de a se ocupa de aceasta – exact ca Pavel. Acestea sunt principiul și atitudinea din inima lui Dumnezeu privind modul în care El a hotărât să Se ocupe de acest tip de persoană. Deci, când oamenii I se împotrivesc și Îl calomniază și rostesc blasfemii împotriva Lui, dacă ei Îi deranjează firea sau dacă Îl duc la limită, consecințele sunt de neimaginat. Cea mai gravă consecință este că Dumnezeu le predă viața și tot ceea ce au în mâinile Satanei, odată pentru totdeauna. Ei nu vor fi iertați pentru întreaga eternitate. Asta înseamnă că această persoană a devenit hrană în gura Satanei, o jucărie în mâna sa și de atunci înainte Dumnezeu nu va mai avea nimic de-a face cu aceasta. Puteți să vă imaginați ce fel de suferință a fost aceea când Satana l-a ispitit pe Iov? Cu condiția ca Satana să nu se atingă de viața lui Iov, acesta tot a suferit foarte mult. Și nu este chiar mai greu de imaginat ravagiile la care Satana ar supune o persoană care a fost predată complet în mâinile sale, care este complet în stăpânirea lui, care a pierdut cu totul grija și mila lui Dumnezeu, care nu mai este sub conducerea Creatorului, care a fost lăsată fără dreptul de a-L venera și fără dreptul de a fi o făptură sub conducerea Creatorului, a cărei relație cu Domnul creației a fost complet ruptă? Persecuția lui Iov din partea Satanei a fost ceva ce putea fi văzut cu ochi omenești, dar dacă Dumnezeu predă viața unei persoane Satanei, consecința acestui fapt va fi ceva ce nimeni nu își poate imagina. Este exact cum unii oameni renasc ca vacă sau ca măgar, sau unii oameni care sunt preluați, posedați de duhuri rele, necurate și așa mai departe. Acesta este rezultatul, finalul unor oameni care sunt predați Satanei de Dumnezeu. Din exterior, pare ca și cum acei oameni care L-au ridiculizat, calomniat, condamnat și blasfemiat pe Domnul Isus nu au suferit nicio consecință. Totuși, adevărul este că Dumnezeu are o atitudine pentru tratarea oricărui lucru. El poate nu folosește un limbaj clar pentru a le spune oamenilor rezultatul modului în care El tratează fiecare persoană. Uneori, El nu vorbește direct, dar El face lucrurile direct. Faptul că nu vorbește despre acesta, nu înseamnă că nu există rezultat – este posibil ca rezultatul să fie și mai grav. În aparență, pare că Dumnezeu nu vorbește unor oameni pentru a-Și dezvălui atitudinea; de fapt, multă vreme, Dumnezeu nu a vrut să le acorde atenție. El nu vrea să-i mai vadă. Din cauza lucrurilor pe care le-au făcut, a comportamentului lor, din cauza naturii și esenței lor, Dumnezeu vrea doar ca ei să dispară din fața Lui, vrea să-i predea direct Satanei, să dea Satanei duhul, sufletul și corpul lor, să-i permită Satanei să facă orice vrea. Este clar în ce măsură îi urăște Dumnezeu, în ce măsură este El dezgustat de ei. Dacă o persoană Îl mânie pe Dumnezeu până în punctul în care Dumnezeu nu mai vrea să o vadă vreodată, în care El va renunța complet la aceasta, până în punctul în care Dumnezeu nici nu mai vrea să aibă El Însuși de-a face cu aceasta – dacă se ajunge până în punctul în care El o va preda Satanei ca acesta să facă ce dorește, să-i permită Satanei să o controleze, să o consume și să o trateze în orice mod – această persoană este cu totul terminată. Dreptul său de a fi om a fost anulat permanent și dreptul său ca făptură a ajuns la final. Nu este asta cea mai gravă pedeapsă?

Toate cele de mai sus reprezintă o explicație completă a cuvintelor: „nu va fi iertat nici în veacul aceasta, nici în cel care vine” și este, de asemenea, un comentariu simplu privind aceste pasaje din Scriptură. Cred că le înțelegeți acum!

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

 

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 185 | „Semnificația mântuirii descendenților lui Moab”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 185 | „Semnificația mântuirii descendenților lui Moab”

Să lucrez acum asupra descendenților lui Moab înseamnă să îi mântuiesc pe cei care au căzut în cel mai mare întuneric. Deși ei au fost blestemați, Dumnezeu este dispus să obțină glorie de la ei căci, la început, toți au fost oameni a căror inimă era lipsită de Dumnezeu; doar a-i face pe cei fără Dumnezeu în inima lor să I se supună și să-L iubească este adevărata cucerire, iar roadele unei asemenea lucrări sunt cele mai valoroase și mai convingătoare. Doar asta înseamnă dobândirea gloriei – aceasta este gloria pe care Dumnezeu vrea să o câștige în zilele de pe urmă. Deși acești oameni au o poziție inferioară, faptul că acum sunt capabili să câștige o mântuire atât de minunată este o adevărată înălțare din partea lui Dumnezeu. Această lucrare este foarte semnificativă și prin judecată îi câștigă El pe acești oameni. Intenția Sa nu este să îi pedepsească pe acești oameni, ci să îi mântuiască. Dacă în zilele de pe urmă El încă ar mai săvârși lucrarea de cucerire în Israel, ar fi inutil; chiar dacă ar aduce roade, nu ar avea valoare sau vreo mare însemnătate, iar El nu ar putea să câștige toată gloria. El lucrează asupra voastră, a celor care ați căzut în cele mai întunecate locuri, a celor care sunteți cei mai înapoiați. Acești oameni nu recunosc faptul că există un Dumnezeu și nu au știut niciodată că există un Dumnezeu. Aceste creaturi au fost atât de corupte de Satana încât L-au uitat pe Dumnezeu. Au fost orbite de Satana și nu știu că există un Dumnezeu în cer. În inima voastră, toți venerați idoli și vă închinați Satanei – nu sunteți cei mai josnici și cei mai înapoiați oameni? Sunteți cele mai josnice dintre trupuri, fără vreo libertate personală, și îndurați și greutăți. În plus, sunteți oamenii de la cel mai de jos nivel al acestei societăți, fără să aveți măcar libertatea credinței. În asta constă importanța lucrării asupra voastră. Lucrarea de astăzi asupra voastră, descendenții lui Moab, nu este menită să vă umilească, ci să dezvăluie importanța lucrării. Pentru voi, este o mare înălțare. Dacă o persoană are rațiune și discernământ, va spune: „Sunt un descendent de-al lui Moab, cu adevărat nevrednic să primesc astăzi o înălțare atât de măreață de la Dumnezeu sau binecuvântări atât de minunate. În tot ceea ce fac și spun, și conform statutului și valorii mele, nu sunt deloc vrednic de binecuvântări atât de mărețe din partea lui Dumnezeu. Israeliții au o mare dragoste pentru Dumnezeu și El le oferă harul de care se bucură ei, dar statutul lor este mult mai înalt decât al nostru. Avram I-a fost foarte devotat lui Iahve, iar Petru I-a fost foarte devotat lui Isus – devotamentul lor era de o sută de ori mai mare decât al nostru. Potrivit acțiunilor noastre, suntem absolut nevrednici să ne bucurăm de harul lui Dumnezeu”. Slujirea acestor oameni din China pur și simplu nu poate fi adusă înaintea lui Dumnezeu. Este un haos complet; faptul că acum vă bucurați atât de mult de harul lui Dumnezeu este doar înălțarea voastră de la El! Când ați căutat voi lucrarea lui Dumnezeu? Când v-ați sacrificat viața pentru Dumnezeu? Când v-ați abandonat de bunăvoie familia, părinții și copiii? Niciunul dintre voi nu a plătit un mare preț! Dacă Duhul Sfânt nu v-ar fi atras atenția, câți dintre voi ar fi reușit să sacrifice totul? Până astăzi ați urmat doar forțați și privați de libertate. Unde este devotamentul vostru? Unde este supunerea voastră? Pe baza acțiunilor voastre, ar fi trebuit să fiți distruși demult – nimiciți cu toții. Ce vă califică să vă bucurați de niște binecuvântări atât de minunate? Nu le meritați nici pe departe! Cine dintre voi și-a croit propria cale? Cine dintre voi a găsit de unul singur adevărata cale? Toți sunteți niște mizerabili leneși, lacomi și care caută confortul! Credeți că sunteți minunați? Cu ce vă lăudați? Chiar și ignorând faptul că sunteți descendenții lui Moab, este natura voastră sau locul nașterii voastre de cel mai înalt nivel? Chiar și ignorând că sunteți descendenții lui, nu toți sunteți descendenții lui Moab, de la primul la ultimul? Poate fi schimbat adevărul faptelor? Expunerea naturii voastre denaturează acum adevărul faptelor? Cercetați-vă slugărnicia, viețile și caracterele – nu știți că sunteți cei mai josnici dintre oameni? Cu ce vă lăudați? Uitați-vă la poziția voastră în societate. Nu sunteți la cel mai de jos nivel al acesteia? Credeți că nu M-am exprimat corect? Avram l-a oferit pe Isac – voi ce ați oferit? Iov a oferit totul – voi ce ați oferit? Atât de mulți oameni și-au dat viețile, și-au plecat capetele și și-au vărsat sângele ca să caute adevărata cale. Ați plătit acel preț? Prin comparație, nu sunteți calificați deloc să vă bucurați de un har atât de mare. Vă nedreptățesc dacă spun astăzi că sunteți descendenții lui Moab? Să nu aveți păreri prea bune despre voi. Nu aveți cu ce să vă lăudați. O mântuire atât de măreață și un har atât de mare vi se oferă fără plată. Voi nu ați sacrificat nimic și, totuși, vă bucurați nestingheriți de har. Nu vă simțiți rușinați? Este adevărata cale ceva ce ați căutat și găsit pe cont propriu? Nu Duhul Sfânt v-a convins să o acceptați? Niciodată nu ați avut inimi care să caute, cu atât mai puțin inimi care caută adevărul și tânjesc după acesta. Pur și simplu ați stat cu mâinile încrucișate și v-ați bucurat de el; ați aflat acest adevăr fără să faceți cel mai mic efort. Ce drept aveți să vă plângeți? Credeți că sunteți cei mai valoroși? În comparație cu aceia care și-au sacrificat viețile și și-au vărsat sângele, de ce aveți a vă plânge? Să vă distrug acum ar fi corect și natural! Singura voastră opțiune este să vă supuneți și să urmați. Voi pur și simplu nu sunteți vrednici! Majoritatea celor dintre voi au fost chemați, dar, dacă mediul vostru nu v-ar fi convins sau dacă nu ați fi fost chemați, ați fi fost pe deplin reticenți să ieșiți. Cine este dispus să-și asume o asemenea lepădare de sine? Cine este dispus să renunțe la plăcerile trupești? Toți sunteți oameni care savurează cu lăcomie confortul și caută o viață de lux! Ați obținut binecuvântări atât de mari – ce altceva mai aveți de spus? Ce nemulțumiri aveți? Vi s-a permis să vă bucurați de cele mai mari binecuvântări și de cel mai mare har din cer, iar lucrarea care nu a mai fost făcută până acum pe pământ vi se dezvăluie azi. Nu este asta o binecuvântare? Sunteți astăzi mustrați astfel pentru că v-ați împotrivit și v-ați răzvrătit față de Dumnezeu. Datorită acestei mustrări, ați văzut mila și dragostea lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, ați văzut dreptatea și sfințenia Lui. Datorită acestei mustrări și din cauza murdăriei omenirii, ați văzut marea putere a lui Dumnezeu și sfințenia și măreția Lui. Nu este asta cel mai rar dintre adevăruri? Nu este aceasta o viață care are sens? Lucrarea pe care o face Dumnezeu este plină de însemnătate! Astfel, cu cât mai joasă este poziția voastră, cu atât mai mult dovedește că sunteți înălțați de Dumnezeu și cu atât mai mult dovedește marea valoare a lucrării Lui asupra voastră astăzi. Este pur și simplu o comoară de neprețuit, care nu poate fi obținută nicăieri altundeva! De-a lungul mileniilor, nimeni nu s-a bucurat de o mântuire atât de mare. Faptul că poziția voastră este joasă arată cât de mare este mântuirea lui Dumnezeu și arată că Dumnezeu crede în omenire – El mântuiește, nu distruge.

din „Cuvântul Se arată în trup”

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 48 | „Cuvântări ale lui Hristos la început: Capitolul 3”

Cuvinte zilnice ale lui Dumnezeu | Fragment 48 | „Cuvântări ale lui Hristos la început: Capitolul 3”

Regele triumfător stă pe tronul Său glorios. A înfăptuit răscumpărarea și Și-a condus toți oamenii ca să apară în slavă. Ține universul în mâinile Sale, iar cu înțelepciunea și puterea Lui divină a construit și consolidat Sionul. Cu măreția Lui, El judecă lumea cea păcătoasă; a judecat toate națiunile și toate popoarele, pământul și mările și toate viețuitoarele din ele, cât și pe cei îmbătați de vinul promiscuității. Cu siguranță Dumnezeu îi va judeca și sigur va fi furios pe ei și astfel se va dezvălui măreția lui Dumnezeu, a cărui judecată este instantanee și oferită fără amânare. Focul mâniei Sale le va incinera cu siguranță crimele abominabile, iar calamitatea se va abate în orice clipă asupra lor; ei nu vor cunoaște nicio cale de scăpare și nu vor avea unde să se ascundă; vor plânge și vor scrâșni din dinți și vor atrage distrugerea asupra lor.

Fiii iubiți și triumfători ai lui Dumnezeu vor sta cu siguranță în Sion, ca să nu-l părăsească niciodată. Multele popoare Îi vor asculta cu atenție glasul, vor ține cu grijă seama de acțiunile Lui, iar sunetele laudelor acestora nu vor înceta niciodată. Singurul Dumnezeu adevărat S-a arătat! Vom fi siguri de El în spirit și Îl vom urma îndeaproape; ne vom grăbi înainte cu toată puterea noastră și nu vom mai ezita. Sfârșitul lumii se arată înaintea noastră; viața potrivită a bisericii, cât și oamenii, problemele și lucrurile care ne înconjoară ne intensifică instruirea chiar și acum. Haideți să ne grăbim să ne luăm înapoi inimile care iubesc lumea atât de mult! Haideți să ne grăbim să ne luăm înapoi viziunea atât de nedeslușită! Haideți să nu pășim mai departe, ca să nu depășim granițele. Să ne ținem gura ca să putem păși în cuvântul lui Dumnezeu și să nu ne mai tăgăduim propriile câștiguri și pierderi. A, renunță la dragostea ta ahtiată după lumea laică și bogăție! A, eliberați-vă de atașamentul strâns față de soți, fiice și fii! Întoarce spatele opiniilor și prejudecăților tale! Trezește-te, timpul este scurt! Privește în sus, privește în sus dinlăuntrul duhului și lasă-L pe Dumnezeu să preia controlul. Orice s-ar întâmpla, nu deveni ca soția lui Lot. Cât de jalnic este să fii aruncat în lături! Cât de jalnic, într-adevăr! A, trezește-te!

din „Cuvântul Se arată în trup”

Dumnezeu Atotputernic a fost așezat pe tronul glorios

Regele triumfător stă pe tron. Și-a răscumpărat oamenii. Îi conduce să se-arate în slavă. El ține universul în mâinile Sale. Cu înțelepciune și putere, a zidit și a fortificat Sionul. Prin măreția Sa, El judecă lumea rea, toate națiunile, pământul, marea și toate viețuitoarele și pe cei îmbătați de vinul imoralității. Dumnezeu se va mânia și Își va arăta măreția.

Cu o judecată iminentă, mânia Lui le va mistui neleguirile. Dezastrul va veni oricând. Nu vor putea să scape sau să se ascundă. Vor jeli, întâlnindu-și distrugerea. Iubiții fii triumfători ai lui Dumnezeu vor rămâne în Sion, nu vor pleca. Toți Îi vor asculta glasul, atenți la faptele Lui. Vocile care Îi aduc laudă nu vor înceta.

Singurul Dumnezeu adevărat S-a arătat! Suntem siguri de El și-L urmăm îndeaproape. Sfârșitul lumii a fost revelat înaintea noastră. Renunță la iubirea pentru lumea laică! Eliberează-te de atașamentul față de soțul și copiii tăi! Renunță la concepțiile și prejudecățile tale! Trezește-te, timpul e scurt! Lasă-L pe Dumnezeu să preia controlul! Nu deveni ca soția lui Lot. E jalnic să fii lepădat! Trezește-te! Trezește-te! Trezește-te!

din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Predică evanghelică: Pentru a studia calea cea dreaptă ar trebui să ascultăm de vocea lui Dumnezeu.

Predică evanghelică: Pentru a studia calea cea dreaptă ar trebui să ascultăm de vocea lui Dumnezeu.

de Su Xing, China

Pandemia a continuat să se răspândească în ultimele luni, iar numărul cazurilor confirmate și al morților crește și mai mult. Dezastre precum roiuri de insecte, inundații și incedii sunt răspândite peste tot în lume, iar amenințarea războiului se conturează. Numeroși creștini au devenit conștienți de faptul că Domnul S-a întors deja și Îi caută acum apariția. În zilele noastre, numai Biserica lui Dumnezeu Atotputernic mărturisește că Domnul S-a întors și mulți caută și cercetează acum apariția și lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic. Tot mai mulți oameni devin siguri că ei sunt glasul lui Dumnezeu după ce aud cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic și apoi Îi acceptă lucrarea din zilele de pe urmă. Totuși, sunt unii oameni care, atunci când văd lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic hulită și condamnată de guvernul PCC, de pastorii și prezbiterii lumii religioase, se hotărăsc să îi urmeze pe aceștia. Ei nu cred că aceasta este adevărata cale și nu îndrăznesc să o caute și să o cerceteze. În timp ce ar trebui să fim precauți când cercetăm adevărata cale, este conform adevărului să susținem cuvintele guvernului PCC, ale pastorilor și prezbiterilor drept standarde ce determină dacă ceva reprezintă adevărata cale sau una falsă? Mai exact, de cine ar trebui să ascultăm atunci când cercetăm adevărata cale, pentru a putea întâmpina întoarcerea Domnului? Vom avea părtășie despre aceste probleme și le vom explora în cele ce urmează.

A crede condamnarea PCC înseamnă a crede cuvintele Satanei

Știm cu toții că guvernul PCC este un guvern ateist. De când a venit la putere, PCC a promovat ateismul, materialismul și evoluționismul. A negat întotdeauna existența lui Dumnezeu și a susținut sofisme satanice precum: „Nu a existat niciodată un Mântuitor”, „Destinul unui om se află în mâna lui” și „Omul poate crea o patrie primitoare cu propriiile sale mâini.” De asemenea, PCC a condamnat public creștinismul ca fiind un „xie jiao” și Biblia ca fiind o carte „xie jiao”. A demolat foarte multe biserici, a ars nenumărate exemplare ale Bibliei, a arestat și persecutat fără motiv creștini și catolici. Din persecuțiile frenetice asupra creștinismului și catolicismului, putem vedea că PCC detestă cel mai mult adevărul și pe Dumnezeu. Cum ar putea un regim satanic care se împotrivește lui Dumnezeu să conștientizeze apariția și lucrarea lui Dumnezeu? PCC refuză, pur și simplu, să admită că există adevărata cale și, cu atât mai puțin, că există un Dumnezeu. Când vine vorba să stabilim dacă o cale este cea adevărată sau nu, care este atunci diferența dintre a crede zvonurile și minciunile PCC și a crede cuvintele diavolului Satana?

Mai mult, știm cu toții că adevărata cale a fost supusă persecuției din vremuri imemoriale. Toate regimurile satanice au o ură extremă pentru Dumnezeu și pentru adevăr și, cu cât ceva vine mai mult din partea lui Dumnezeu, cu atât mai frenetic i se împotrivesc. Acesta este motivul pentru care, de fiecare dată când Dumnezeu vine să-Și înfăptuiască lucrarea, El este inevitabil persecutat și condamnat de regimul satanic – acesta este un fapt de netăgăduit. Când Domnul Isus Și-a transmis predicile și Și-a făcut lucrarea cu mulți ani în urmă, preoții cei mai de seamă și fariseii de credință evreiască au complotat cu autoritățile romane pentru a-L răstigni. Așadar, am putea noi nega faptul că Domnul Isus este Hristos din cauza condamnării, persecuției, minciunilor și defăimării regimului aflat la conducere? În mod similar, Dumnezeu S-a întors acum pentru a-Și înfăptui lucrarea, iar PCC și-a intensificat condamnarea nebunească și blasfemia apariției și lucrării lui Dumnezeu. Arestează și persecută fără motiv creștini și se folosește de presa de pe internet atât acasă, cât și în străinătate, pentru a-și răspândi minciunile, hulind lucrarea lui Dumnezeu și inducându-i în eroare pe cei care nu știu adevărul. Face acest lucru de frică, deoarece se teme că Dumnezeu S-a arătat și lucrează pentru a mântui omenirea și că aceasta va accepta adevărul și se va întoarce către Dumnezeu. Cu atât mai mult, se teme că vorbele lui Dumnezeu se vor adeveri pe pământ, că Împărăția Lui va apărea pe pământ și, atunci, întreaga omenire va respinge PCC. Acesta este motivul pentru care guvernul chinez suprimă frenetic și persecută fără milă Biserica lui Dumnezeu Atotputernic. Acesta este motivul fundamental pentru care hulește și condamnă lucrarea lui Dumnezeu. Dacă avem cu adevărat discernământ, atunci ar trebui să stabilim care este adevărata cale prin ceea ce este cel mai opus și mai urât de regimul satanic. În schimb, dacă încetăm să cercetăm lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă pentru că guvernul chinez i se opune și o condamnă, atunci am fi realmente niște mari nesăbuiți.

Este bine să credem ce spun pastorii și prezbiterii atunci când cercetăm adevărata cale și să nu ascultăm cuvântul lui Dumnezeu?

Unii oameni cred că guvernul PCC s-a împotrivit mereu lui Dumnezeu și că nu pot avea încredere în nimic din ceea ce postează acesta pe internet, dar că pastorii și prezbiterii, pe de altă parte, cunosc bine Biblia și o înțeleg, așadar, ascultându-i pe aceștia atunci când cercetează adevărata cale, nu au cum să dea greș. Dar am luat vreodată în considerare următoarele: poate cineva care cunoaște bine Biblia să demonstreze că înțelege adevărul? Poate să demonstreze că Îl cunoaște pe Dumnezeu? Dacă ne amintim de preoții cei mai de seamă, scribii și fariseii credinței evreiești, aceștia cunoșteau bine Scripturile și le prezentau adesea altora. Dar când Domnul Isus S-a arătat și Și-a înfăptuit lucrarea, L-au recunoscut ei drept Mesia? I-au recunoscut cuvintele ca fiind adevărul, glasul lui Dumnezeu? Nu numai că au eșuat în a-L recunoaște pe Domnul, dar, de dragul pozițiilor și mijloacelor de trai pe care le aveau, ei au întors sensul literal al Scripturilor împotriva Domnului și au născocit zvonuri despre El și L-au discreditat. L-au persecutat cu înverșunare și L-au hulit, iar, în final, au complotat cu autoritățile romane pentru a-L răstigni. Aceste fapte demonstrează din plin că, doar pentru că cineva cunoaște bine Biblia și o prezintă adesea și altora, nu înseamnă că înțelege adevărul și, cu atât mai puțin, că Îl cunoaște pe Dumnezeu. Acesta este un lucru pe care evreii credincioși din acea vreme nu l-au înțeles pe deplin și nu au avut deloc discernământ când a venit vorba de farisei. În ceea ce privește întâmpinarea Domnului, ei au crezut orbește ceea ce le-au spus conducătorii lor religioși și, cu toate că unii știau bine că lucrarea și cuvintele Domnului Isus aveau autoritate și putere, tot au crezut zvonurile și defăimarea lansate de fariseii religioși. Au fost așadar înșelați și au mers înainte alături de conducătorii lor religioși în condamnarea și respingerea Domnului Isus. Nu numai că nu au primit mântuirea Domnului, dar au fost, în schimb, pedepsiți de Dumnezeu.

Exact în același fel, deși pastorii și prezbiterii de astăzi cunosc bine Biblia, acest lucru nu demonstrează că înțeleg adevărul sau că Îl cunosc pe Dumnezeu. În mod normal, mare parte din ceea ce predică ei reprezintă cunoaștere biblică și teorie teologică; foarte rar predică vorbele Domnului Isus sau sunt mărturie pentru acestea. Cunoașterea lor biblică și teoria teologică nu pot asigura susținere pentru viețile oamenilor și, indiferent cât de multe știu, acest lucru nu arată câtuși de puțin că ei înțeleg adevărul sau că Îl cunosc pe Domnul. Ceea ce ne trebuie acum cel mai mult este să înțelegem câteva adevăruri, cum ar fi de ce este lumea religioasă atât de pustiită, cum să rezolvăm cauza principală a pustiirii Bisericii, cum să căutăm pașii lui Dumnezeu, cum să Îl întâmpinăm pe Domnul, cum să facem voia lui Dumnezeu și să Îl ascultăm pe Domnul, cum să fim liberi de lanțurile și cătușele păcatului și să fim curățiți pentru a deveni compatibili cu Hristos și așa mai departe. Pastorii și prezbiterii nu au predicat niciodată asemenea adevăruri, deoarece nu le înțeleg nici ei. Dacă ar înțelege adevărul, atunci credincioșii ar fi udați și susținuți. Când pastorii și prezbiterii înșiși nu înțeleg adevărul sau nu Îl cunosc pe Domnul, cum ar putea ei atunci să ne conducă spre întâmpinarea întoarcerii Domnului? Biblia spune: „Domnului, Dumnezeului tău, să te închini și numai Lui să-I slujești” (Matei 4:10). „Poporul acesta Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine! Degeaba însă Mi se închină ei, dând ca învățături niște porunci de-ale oamenilor!” (Matei 15:8-9). „Blestemat fie omul care se încrede în om și care face din trup sprijinul lui și a cărui inimă se îndepărtează de Iahve” (Ieremia 17:5). Domnul ne sfătuiește că trebuie să Îl preamărim pe Dumnezeu drept măreț în credința noastră și să Îl slăvim cu inima curată. Nu trebuie să păstrăm alți oameni în inimile noastre și nici să credem cu ușurință ceea ce spun ceilalți, altminteri Domnul nu ne va lăuda niciodată, indiferent cum Îl urmăm. În credința noastră în Dumnezeu, dacă îi credem orbește pe pastori și prezbiteri atunci când vine vorba de importantul aspect al cercetării adevăratei căi și lăsăm la mâna lor să ne aranjeze credințele și destinațiile, ce fel de problemă este aceasta? Este aceasta credință în Dumnezeu sau credință în oameni? Pe măsură ce analizăm adevărata cale, ar trebui să ascultăm ceea ce spune Dumnezeu sau ceea ce spun pastorii și prezbiterii? Dacă, atunci când cercetăm adevărata cale, nu avem nicio viziune proprie, ci credem orbește cuvintele altora, nu înseamnă asta că am eșuat în a ne asuma responsabilitatea pentru propriile vieți? Am fi atunci înclinați să comitem aceleași greșeli pe care le-au făcut evreii de rând cu mulți ani în urmă și am fi abandonați și eliminați de Domnul!

Ar trebui să ascultăm glasul lui Dumnezeu atunci când cercetăm adevărata cale

Ar trebui să avem propriile viziuni atunci când vine vorba de cercetarea adevăratei căi, mai degrabă decât să credem orbește ceea ce spun pastorii, prezbiterii sau guvernul chinez. Trebuie să practicăm conform cuvintelor Domnului, întrucât numai atunci vom fi capabili să Îi întâmpinăm apariția. Domnul Isus a spus: „Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el și voi mânca cu el, și el cu Mine” (Apocalipsa 3:20). „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, iar ele Mă urmează” (Ioan 10:27). Capitolele 2 și 3 din Apocalipsa profețesc în mai multe rânduri: „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic spun: „Întrucât căutăm urmele lui Dumnezeu, se cuvine să căutăm voia lui Dumnezeu, cuvintele și cuvântările Lui deoarece, oriunde există noi cuvinte rostite de Dumnezeu, acolo este și glasul Lui și, oriunde se află urmele lui Dumnezeu, acolo sunt și faptele Lui. Oriunde este exprimarea lui Dumnezeu, acolo Se arată El și, oriunde Se arată Dumnezeu, acolo există adevărul, calea și viața. În căutarea urmelor lui Dumnezeu, ați ignorat cuvintele «Dumnezeu este adevărul, calea și viața». Prin urmare, mulți oameni, chiar și atunci când primesc adevărul, nu cred că au găsit urmele lui Dumnezeu și tot cu atât mai puțin recunosc arătarea lui Dumnezeu. Ce greșeală gravă!” („Arătarea lui Dumnezeu a adus o nouă epocă” din Cuvântul Se arată în trup). Putem vedea de aici că Dumnezeu cuvântează mai mult atunci când Se întoarce în zilele de pe urmă și noi ar trebui să fim fecioarele înțelepte care se concentrează pe a-I auzi glasul. Fecioarele înțelepte au calibru și au percepție spirituală; ele sunt capabile să recunoască din cuvântările lui Hristos că aceste cuvinte sunt adevărul, modul de viață, așa că sunt capabile să recunoască glasul lui Dumnezeu și să Îi întâmpine apariția. De exemplu, când S-a arătat Domnul Isus și Și-a înfăptuit lucrarea din Epoca Harului, el a exprimat calea: „Pocăiți-vă, pentru că Împărăția Cerurilor este aproape!” (Matei 4:17). Petru, Ioan și ceilalți discipoli care L-au urmat pe Domnul Isus, L-au recunoscut cu toții prin glasul lui Dumnezeu. Ei au putut auzi că ceea ce Domnul exprima era adevărul, așa că și-au lăsat părinții și căminele fără ezitare pentru a-L urma pe Domnul și au fost udați și păstoriți de El personal. În timpul în care ei L-au urmat pe Domnul Isus, au fost hărțuiți și obstrucționați în toate felurile posibile de către farisei și huliți și condamnați de autoritățile romane. Cu toate acestea, ei au ascultat doar de cuvintele lui Dumnezeu și I s-au supus, refuzând să fie perturbați sau înșelați de puterea de guvernare sau de fariseii religioși. Recunoscându-L pe Hristos, ei L-au urmat până la capăt, I s-au închinat și I-au experimentat cuvintele. S-au maturizat treptat în viață și au ajuns să aibă ceva cunoaștere despre Dumnezeu. Pe de altă parte, credincioșii evrei, care erau rigizi, ignoranți și încăpățânați, deși au auzit autoritatea și puterea din cuvintele Domnului Isus și știau că nicio ființă umană n-ar putea spune asemenea lucruri, tot nu au putut crede în El și nu L-au urmat. S-au răsturnat la primul semn al hărțuirii și înșelăciunii fariseilor; ei credeau în Dumnezeu, dar nu Îi puteau auzi cuvintele, nu aveau deloc discernământ sau vreo viziune proprie și au mers chiar până într-acolo încât să stea de partea Satanei pentru a se împotrivi lui Dumnezeu. În cele din urmă, asemenea oameni nu puteau fi decât abandonați și eliminați de Dumnezeu, căzând în iad pentru a fi pedepsiți pe veci. Așadar, atunci când cercetăm adevărata cale, nu trebuie să credem orbește ceea ce spun alți oameni, ci trebuie să ne concentrăm pe auzirea glasului lui Dumnezeu și pe recunoașterea faptului că Hristos este adevărul, calea și viața. Acest lucru este de importanță maximă.

Evanghelia lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă se extinde acum în tot universul, iar cartea cuvintelor clasice exprimate de Dumnezeu Atotputernic – Cuvântul Se arată în trup – a fost tradusă în peste 20 de limbi și este disponibilă public pe internet pentru ca toată omenirea să o caute și să o cerceteze. Dumnezeu Atotputernic exprimă toate adevărurile pentru a mântui omenirea, de exemplu, ce este credința adevărată în Dumnezeu, ce sunt supunerea față de Dumnezeu și iubirea pentru Dumnezeu, cum să ne temem de El și să ne ferim de rău, cum să fim compatibili cu Hristos, cum să trăim vieți pline de sens, și altele. Oamenii din toate țările lumii, care au tânjit după apariția lui Dumnezeu, I-au recunoscut glasul în cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic. Ei s-au convins că aceste cuvinte sunt adevărurile exprimate de Dumnezeu pentru a curăți și a mântui omul și, unul după altul, s-au întors în casa lui Dumnezeu. Indiferent cum încercă pastorii și prezbiterii să le stea în cale, sau ce fel de clevetire și blasfemie împrăștie guvernul chinez, ei îl urmează pe Dumnezeu fără abatere. Acești oameni sunt fecioarele înțelepte, cele care au fost răpite înaintea tronului lui Dumnezeu, cele care au șansa de a fi curățite și desăvârșite de El și de a fi transformate de Dumnezeu în biruitori, în zilele de pe urmă. Apoi sunt cei care văd că vorbele lui Dumnezeu Atotputernic exprimă tot adevărul, că sunt glasul lui Dumnezeu și, totuși, sunt înșelați și constrânși după ce aud interdicțiile impuse de pastori și prezbiteri și nu îndrăznesc să cerceteze lucrarea lui Dumnezeu. Ei merg până într-acolo încât să se îndoiască de calea cea adevărată și de lucrarea lui Dumnezeu – așa s-au comportat fecioarele înțelepte? Dumnezeu putea spune o sută de cuvinte și ei tot ar fi fost incapabili să le creadă pe deplin, dar când cineva din omenirea coruptă spune doar un cuvânt, ei îl acceptă cu toată inima – nu sunt aceștia fecioarele nesăbuite? Atunci când cercetează adevărata cale, fecioarele nesăbuite nu ascultă glasul lui Dumnezeu ci, în schimb, ascultă glasul omului. Sunt în permanență hărțuite și înșelate de Satana și, în final, vor fi devorate de Satana. Vor pierde mântuirea lui Dumnezeu, vor fi abandonate și eliminate de Dumnezeu și vor fi măturate de dezastre. Acest lucru îndeplinește întocmai aceste cuvinte din Biblie: „Poporul Meu este nimicit din lipsă de cunoștință” (Osea 4:6). și „Proștii mor din lipsă de judecată” (Proverbe 10:21)

Acum, lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic din zilele de pe urmă este pe cale să ajungă la final. Vrem să fim asemeni lui Petru, să fim oameni care aud glasul lui Dumnezeu și care Îl întâmpină pe Domnul? Sau vrem să fim asemeni credincioșilor evrei, urmând orbește ceea ce spun pastorii, prezbiterii și regimul satanic și să pierdem mântuirea lui Dumnezeu? Ceea ce alegem să ascultăm, cuvintele lui Dumnezeu sau cuvintele omului atunci când cercetăm adevărata cale, ne va decide soarta și sfârșitul! După cum spune Dumnezeu Atotputernic: „Lucrarea lui Dumnezeu este la fel ca niște valuri foarte puternice. Nimeni nu Îl poate reține și nimeni nu Îi poate opri pașii. Doar cei care ascultă cu grijă cuvintele Lui și care caută și sunt însetați după El pot păși pe urmele Lui și primi făgăduința Lui. Cei care nu vor face aceasta vor fi supuși unui dezastru copleșitor și unei pedepse meritate” („Dumnezeu conduce destinul întregii omeniri” din Cuvântul Se arată în trup).

Nota editorului: Dacă ai orice întrebare sau problemă, te rugăm să intri în legătură cu noi pe chat-ul live și o putem discuta și analiza împreună.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic