Cuvinte pentru cei tineri și cei vârstnici

Cuvinte pentru cei tineri și cei vârstnici

Am realizat atât de multe lucrări pe pământ și am umblat printre oameni atât de mulți ani. Cu toate acestea, oamenii au rareori cunoștințe cu privire la imaginea Mea și firea Mea și puțini oameni pot explica în detaliu lucrarea pe care Eu o săvârșesc. Oamenilor le lipsesc atât de multe, le lipsește întotdeauna înțelegerea a ceea ce fac Eu, iar inimile lor sunt mereu în alertă de parcă poartă o teamă adâncă că îi voi aduce într-o altă situație și apoi nu Îmi va mai păsa de ei. Astfel, atitudinea oamenilor față de Mine este mereu călduță și amestecată cu multă precauție. Acest lucru se întâmplă deoarece oamenii au ajuns în prezent fără să înțeleagă lucrarea pe care Eu o săvârșesc, iar ei sunt consternați de cuvintele pe care le adresez lor. Ei poartă cuvintele Mele în mâinile lor, fără să știe dacă să le creadă cu absolută convingere sau dacă ar trebui să uite definitiv de ele. Ei nu știu dacă trebuie să le pună în practică sau dacă trebuie să aștepte și să vadă. Ei nu știu dacă trebuie să dea deoparte totul și apoi să urmeze cu vitejie, sau dacă ar trebui să continue să fie prietenoși cu lumea ca înainte. Lumile interioare ale oamenilor sunt atât de complicate și sunt atât de viclene. Deoarece oamenii nu pot vedea cu claritate cuvintele Mele și nu le pot vedea pe deplin, mulți dintre ei au dificultăți în a le practica și au dificultăți în a-și așterne inima în fața Mea. Vă înțeleg pe deplin dificultățile. Multe slăbiciuni sunt inevitabile atunci când trăiești în trup și mulți factori obiectivi vă aduc dificultăți. Vă hrăniți familiile, vă petreceți zilele lucrând din greu, iar timpul trece neobosit. Există multe dificultăți atunci când trăiești în trup - nu neg acest lucru și, bineînțeles, cerințele Mele către voi sunt în concordanță cu dificultățile voastre. Cerințele din lucrarea pe care Eu o săvârșesc sunt toate bazate pe statura voastră actuală. Poate că atunci când oamenii lucrau în trecut, cerințele lor către voi erau amestecate cu elemente cu caracter excesiv, dar ar trebui să știți că nu am avut niciodată cerințe excesive de la voi în ceea ce am spus sau făcut. Toate cerințele se bazează pe natura oamenilor, pe trup și pe ceea ce au nevoie. Ar trebui să știți, și vă pot spune cu mare claritate, că nu Mă opun unei gândiri rezonabile a oamenilor și naturii lor originale. Oamenii încă se îndoiesc de cuvintele Mele și mai puțin de jumătate dintre ei cred în cuvintele Mele doar pentru că ei nu înțeleg care este de fapt standardul cerințelor Mele pentru ei și nici nu înțeleg sensul original al cuvintelor Mele de până acum. Restul sunt necredincioși și chiar mai mulți sunt cei cărora le place să audă „poveștile” Mele. Mai mult decât atât, există foarte mulți care consideră aceste lucruri drept amuzament. Vă avertizez: Multe dintre cuvintele Mele au fost deja dezvăluite acelora care cred în Mine, iar aceia care se bucură de priveliștea frumoasă a împărăției, dar sunt blocați în afara porții ei, au fost deja eliminați de Mine. Nu sunteți voi decât neghine detestate și respinse de Mine? Cum ați putut să Mă vedeți plecând și apoi să Îmi urați bun venit la întoarcere? Vă spun, după ce oamenii din Ninive au auzit cuvintele furioase ale lui Iahve, s-au pocăit imediat în sac și cenușă. Pentru că au crezut în cuvintele Lui au fost plini de frică și groază și s-au pocăit în sac și cenușă. Și, deși oamenii de astăzi cred, de asemenea, în cuvintele Mele și mai mult cred că Iahve a venit încă o dată printre voi astăzi, atitudinea voastră nu este decât nerespectuoasă, de parcă doar L-ați observa pe Isus care S-a născut în Iudeea acum câteva mii de ani, iar acum a coborât în mijlocul vostru. Înțeleg pe deplin înșelăciunea care există în inimile voastre; majoritatea dintre voi Mă urmați din curiozitate și ați ajuns să Mă căutați din sentimentul de goliciune. Când cea de-a treia dorință a voastră este spulberată - pentru o viață pașnică și fericită - curiozitatea voastră, de asemenea, se risipește. Înșelăciunea care există în inima fiecăruia dintre voi este expusă prin cuvintele și faptele voastre. Să vorbesc pe șleau, voi sunteți doar curioși în ce Mă privește, nu temători; nu aveți grijă de cuvintele voastre cu atât mai puțin de comportamentul vostru. Atunci cum este credința voastră cu adevărat? Este autentică? Tu folosești cuvintele Mele pentru a-ți risipi grijile și pentru a-ți atenua plictiseala, pentru a umple spațiile rămase goale din viața ta. Care dintre voi le-a pus în practică? Cine are credință adevărată? Continuați să strigați că Dumnezeu este Dumnezeul care vede adânc în inimile oamenilor, dar cum este Dumnezeul despre care strigați în inimile voastre compatibil cu Mine? Dacă tot țipați așa, atunci de ce vă purtați în acest fel? Se poate ca aceasta să fie dragostea cu care vreți să Mă răsplătiți? Nu există niciun pic de devotament pe buzele voastre și unde sunt sacrificiile și faptele voastre bune? Dacă nu ar fi ajuns cuvintele voastre la urechile Mele, cum aș fi putut să vă urăsc atât de mult? Dacă chiar ați crede în Mine cu adevărat, cum ați putut să cădeți într-o astfel de stare de nefericire? Aveți niște chipuri atât de deprimate de parcă ați fi la judecata din Hades. Nu aveți nicio vitalitate și vorbiți timid despre vocile voastre interioare; sunteți chiar plini de nemulțumiri și blesteme. V-ați pierdut încrederea în ceea ce fac cu mult timp în urmă și chiar și încrederea voastră inițială a dispărut, deci cum M-ați putea urma până la final? Cum ați putea fi mântuiți în felul acesta?

Deși lucrarea Mea vă este foarte mult de ajutor, cuvintele Mele se pierd întotdeauna în voi și ajung să nu mai însemne nimic. Este dificil de găsit un obiect care să fie desăvârșit de Mine, iar astăzi aproape că Mi-am pierdut speranța în voi. Am căutat printre voi timp de mai mulți ani, dar este dificil să găsesc un confident. Mă simt de parcă nu mai am încredere să continuu să lucrez în voi și nu mai am iubire pentru a continua să vă iubesc. Acest lucru se întâmplă deoarece, cu mult timp în urmă, am fost dezgustat de acele realizări minuscule și patetice ale voastre; de parcă nu aș fi vorbit niciodată printre voi și nu aș fi lucrat niciodată în voi. Realizările voastre sunt atât de dezgustătoare - ați fost mereu discreditați și aproape că nu aveți nicio valoare. Abia dacă pot găsi asemănarea unui om în voi sau să simt mirosul parfumului unui om. Unde este parfumul vostru proaspăt? Unde este prețul pe care l-ați plătit timp de mulți ani și unde sunt rezultatele? Nu le-ați găsit niciodată? Lucrarea mea are acum un nou început, un nou start. Voi duce la împlinire planuri mărețe și vreau să dezvolt o lucrare chiar mai măreață; cu toate acestea, încă vă bălăciți în noroi ca înainte, trăind în apele murdare ale trecutului, practic nealungând situația voastră dificilă inițială. Drept urmare, încă nu ați obținut nimic din cuvintele Mele. Încă nu v-ați lepădat de locul vostru original de noroi și apă murdară și cunoașteți doar cuvintele Mele, dar, în realitate, nu ați intrat în tărâmul libertății cuvintelor Mele, deci, cuvintele Mele nu vi s-au revelat niciodată, iar ele sunt ca o carte de profeții care a fost sigilată mii de ani. Apar în viețile voastre, dar voi nu sunteți niciodată conștienți și nici măcar nu Mă recunoașteți. Aproape jumătate dintre cuvintele pe care le spun sunt o judecată a voastră, iar jumătate din ele sunt eficiente pentru ca voi să fiți distrași. Cealaltă jumătate sunt cuvinte care vă învață despre viață și cum să vă comportați, dar parcă ele nu ar exista pentru voi și parcă ați asculta cuvintele unor copii care se joacă, cărora mereu le dați un zâmbet voalat și nimic nu se întâmplă. Nu ați fost niciodată preocupați de aceste lucruri; ați observat întotdeauna acțiunile Mele din curiozitate, iar acum ați căzut în întuneric și nu puteți vedea lumina - plângeți jalnic în întuneric. Ceea ce vreau este supunerea voastră, supunerea voastră necondiționată și chiar mai mult, Eu cer ca voi să fiți complet siguri de tot ce spun. Nu ar trebui să adoptați o atitudine de neglijență și, în mod special, nu ar trebui să îi faceți față în mod selectiv, inutil să menționez că sunteți mereu indiferenți față de cuvintele și lucrarea Mea. Lucrarea Mea este săvârșită în mijlocul vostru și am revărsat o mare parte din cuvintele Mele asupra voastră, dar dacă vă târguiți cu Mine astfel, pot da doar ceea ce nu ați dobândit și nu ați pus în aplicare pentru familiile neamurilor. Care dintre creații nu este în mâinile Mele? Majoritatea dintre voi sunteți la o „vârstă înaintată” și nu aveți energia pentru a accepta acest tip de lucrare de-a Mea. Sunteți precum o pasăre Hanhao,[a] abia vă descurcați și nu ați tratat niciodată cuvintele mele cu seriozitate. Oamenii tineri sunt extrem de vanitoși și indulgenți și acordă și mai puțină atenție lucrării Mele. Ei nu vor să se ospăteze din delicatesele de la banchetul Meu; ei sunt precum o pasăre mică care a scăpat din colivie pentru a zbura departe. Cum pot acest tip de tineri și vârstnici să îmi fie folositori? Aceia care sunt de vârstă înaintată sunt pregătiți să folosească cuvintele Mele ca pe o pensie până când ajung în morminte, astfel încât după ce vor muri sufletele lor să meargă în rai, iar asta le este de ajuns. De aceea, din acest moment, ei prețuiesc o „aspirație măreață” și sunt „foarte încrezători”. Deși sunt plini de răbdare pentru lucrarea Mea și sunt drepți și neclintiți precum spiritul unui om în vârstă care nu va fi târât departe sau învins de nimeni sau nimic precum o fortăreață impenetrabilă, nu este credința acestor oameni plină de spiritul superstițios al unui cadavru? Unde este calea lor? Pentru ei, nu este calea lor prea lungă, prea îndepărtată? Cum ar putea ei ști voința Mea? Chiar dacă încrederea lor este lăudabilă, câți dintre acești bătrâni nu urmează într-un mod confuz, ci urmăresc viața? Câți înțeleg cu adevărat semnificația reală a lucrării Mele? Al cui scop nu este să Mă poată urma în această lume astăzi, iar în viitorul apropiat să nu coboare în Hades, ci să fie adus pe un alt tărâm de Mine? Credeți că destinația voastră este o chestiune atât de simplă? Deși voi, tinerilor, sunteți toți precum niște lei tineri, rareori aveți calea adevărată în inimile voastre. Tinerețea voastră nu poate câștiga mai mult din lucrarea Mea, dar voi mereu îmi provocați dezgust. Deși sunteți tineri, ori vă lipsește vitalitatea ori ambiția, sunteți mereu evazivi cu privire la viitorul vostru; de parcă ați fi indiferenți și, de asemenea, într-o stare de cugetare. Se poate spune că vitalitatea, idealurile și poziția adoptată, lucruri care ar trebui să fie găsite în tineri, sub nicio formă nu pot fi găsite în voi; voi, acest tip de persoane tinere, sunteți fără poziție și nu aveți abilitatea de a distinge între ce e corect și greșit, bine și rău, frumos și urât. Este imposibil să găsesc în voi orice element care să fie proaspăt. Sunteți aproape complet de modă veche, iar voi, acest tip de persoane tinere, ați învățat, de asemenea, să vă lăsați purtați de val, să fiți iraționali. Nu puteți niciodată distinge în mod clar binele de rău, nu puteți face diferența între lucrurile adevărate și false, niciodată nu năzuiți spre excelență și nici nu puteți distinge ceea ce este corect și ceea ce este greșit, ce este adevăr și ce este ipocrizie. În voi rămâne chiar și mai multă adiere de religie decât în oamenii în vârstă. Sunteți chiar aroganți și nerezonabili, sunteți destul de competitivi, iar agresivitatea voastră este foarte serioasă - cum ar putea acest tip de persoană să posede adevărul? Cum poate cineva care nu ia poziție să fie martor? Cum poate cineva care nu are abilitatea de a face diferența dintre ce este corect și greșit să fie numit o persoană tânără? Cum poate cineva care nu are vitalitatea, vigoarea, prospețimea, calmul și statornicia unei persoane tinere să fie numit un adept al Meu? Cum ar putea cineva care nu deține niciun adevăr sau simț al justiției, dar căruia îi place să se joace și să se lupte, să fie demn de a fi martorul Meu? Ochii care sunt plini de înșelăciune și prejudecăți față de oameni nu sunt ceea ce oamenii tineri ar trebui să aibă, iar aceia care înfăptuiesc acte distructive și abominabile nu ar trebui să fie oameni tineri. Ei nu ar trebui să fie fără idealuri, aspirații sau un temperament de avansare entuziastă; ei nu ar trebui să fie descurajați de perspectivele lor și nici nu ar trebui să își piardă speranța în viață sau să își piardă încrederea în viitor; ei trebuie să aibă perseverența de a continua drumul adevărului pe care ei l-au ales acum pentru a-și împlini dorința de a-și dărui întreaga lor viață pentru Mine; ei nu ar trebui să trăiască fără adevăr, nici nu ar trebui să ascundă ipocrizie și nelegiuire, ci ar trebui să rămână fermi pe poziția corectă. Ei nu ar trebui să devieze, ci ar trebui să aibă un spirit de îndrăzneală pentru sacrificiu și luptă pentru dreptate și adevăr. Oamenii tineri ar trebui să aibă curajul de a nu ceda în fața opresiunii forțelor întunericului și de a-și transforma semnificația existenței lor. Oamenii tineri nu trebuie să renunțe în fața adversității, ci ar trebui să fie deschiși și sinceri și cu un spirit de iertare pentru frații și surorile lor. Bineînțeles, acestea sunt cerințele Mele pentru toată lumea precum și sfatul Meu pentru toată lumea. Mai mult, ele sunt cuvintele Mele liniștitoare pentru toți oamenii tineri. Ar trebui să practicați în acord cu ale Mele cuvinte. În special persoanele tinere nu ar trebui să fie lipsite de hotărârea pentru discernământ în anumite probleme și pentru căutarea dreptății și adevărului. Ceea ce ar trebui să urmați, sunt toate lucrurile frumoase și bune și ar trebui să obțineți realitatea tuturor lucrurilor pozitive dar și să fiți responsabili față de viața voastră - nu trebuie să o tratați cu ușurință. Oamenii vin pe pământ și Mă întâlneasc destul de rar și, de asemenea, rar au oportunitatea de a căuta și dobândi adevărul. De ce nu ați aprecia acest moment frumos ca fiind calea corectă de urmat în această viață? Și de ce sunteți mereu atât de disprețuitori față de adevăr și dreptate? De ce vă călcați mereu în picioare și vă distrugeți pentru acea nedreptate și murdărie care se joacă cu oamenii? Și de ce vă angajați în ceea ce fac cei nedrepți, precum oamenii în vârstă? De ce imitați metodele vechi ale lucrurilor vechi? Viețile voastre ar trebui să fie pline de dreptate, adevăr și sfințenie; nu ar trebui să fie atât de depravate atât de repede si căzute în Hades. Nu credeți că toate acestea sunt prea regretabile? Nu credeți că toate acestea sunt prea nedrepte pentru voi?

Toți ar trebui să săvârșiți lucrarea perfectă și să o sacrificați pe altarul Meu ca fiind una din cele mai bune și unice sacrificii pe care Mi le dați. Ar trebui să stați cu toții fermi pe propriile poziții și să nu fiți îndepărtați cu fiecare adiere precum norii de pe cer. Lucrați din greu jumătate din viața voastră; atunci de nu ați căuta destinația pe care trebuie să o aveți? Vă trudiți jumătate din viață și totuși lăsați părinții asemănători unor porci și câini, să târască adevărul și semnificația propriei voastre supraviețuiri în mormânt. Nu simți că nu merită? Nu simți că a trăi în acest mod este cu totul lipsit de sens? Căutarea adevărului și a căii drepte în felul acesta va provoca probleme care îi vor deranja pe vecini, vor face întreaga familie nefericită și va provoca dezastre fatale - nu te face acest lucru să duci o viață foarte lipsită de sens? A cui viață ar putea fi mai norocoasă decât a ta și a cui viață ar putea fi mai ridicolă decât a ta? Nu este căutarea ta pentru a Mă afla de dragul dobândirii bucuriei Mele și de dragul cuvintelor de mângâiere pentru tine? Dar după ce ai alergat încoace și încolo o jumătate de viață și apoi Mă provoci până când sunt plin de furie și nu Îmi mai pasă de tine sau nu te mai laud, atunci nu este întreaga ta viață în zadar? Și cum ai putea avea tupeul pentru a merge să vezi sufletele acelor sfinți de-a lungul veacurilor care au fost eliberați din purgatoriu? Ești indiferent față de Mine și în final vei provoca un dezastru fatal - ar fi mai bine să profiți de această oportunitate și să faci o călătorie plăcută peste oceanul vast și apoi să asculți „misiunea” Mea. V-am spus cu mult timp în urmă că astăzi, oricât de indiferent ai fi și totuși nedorind să pleci, vei fi în cele din urmă subordonat și înghițit de valurile înălțate de Mine. Chiar vă puteți proteja? Ești sigur cu adevărat că metoda actuală de urmărire îți va asigura desăvârșirea? Nu este inima ta prea tare? Cum ar putea dobândi acest tip de urmărire, acest tip de căutare, acest tip de viață și acest tip de caracter lauda Mea?

Note de subsol:

a. Povestea păsării Hanhao este foarte asemănătoarea fabulei lui Esop cu greierele și furnica. Pasărea Hanhao preferă să doarmă în loc să își construiască un cuib cât timp vremea este caldă - în ciuda avertismentelor repetate ale vecinei ei, o coțofană. Când vine iarna, pasărea moare din cauza frigului.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Numai cei desăvârșiți pot trăi o viață plină de sens

Numai cei desăvârșiți pot trăi o viață plină de sens

Într-adevăr, lucrarea ce se face astăzi este ca oamenii să se lepede de Satana, să se lepede de vechiul lor strămoș. Toate judecățile prin cuvânt au ca scop să scoată la lumină firea coruptă a omenirii și să permită oamenilor să înțeleagă esența vieții. Toate aceste judecăți repetate pătrund în inimile oamenilor. Fiecare judecată are impact direct asupra sorții lor și este menită să rănească inimile lor pentru ca ei să se lepede de acele lucruri și, în acest fel, să cunoască viața, să cunoască această lume întinată, să cunoască și înțelepciunea și atotputernicia lui Dumnezeu și să cunoască această omenire coruptă de Satana. Cu cât are parte de mai multă mustrare și judecată de acest fel, cu atât inima omului poate fi rănită mai mult și cu atât mai mult duhul său se poate deștepta. Scopul acestui fel de judecată este deșteptarea duhurilor acestor oameni extrem de corupți și profund amăgiți. Omul nu are duh, adică duhul său s-a stins cu mult timp în urmă și nu știe că există Cerurile, nu știe că există un Dumnezeu și cu siguranță nu are habar că se zbate în abisul morții; cum oare ar putea să știe că trăiește în acest iad demonic pe pământ? Cum oare ar putea să știe că leșul său putred a fost azvârlit, prin corupția Satanei, în gheena morții? Cum oare ar putea să știe că tot ce se află pe pământ a fost de mult iremediabil distrus de omenire? Și cum oare ar putea să știe că a coborât Creatorul astăzi pe pământ și este în căutarea unui grup de oameni corupți pe care El îi poate salva? Chiar după ce omul experimentează fiecare rafinare și judecată posibilă, conștiința sa trândavă tot nu se înflăcărează și este practic nepăsătoare. Omenirea este atât de decăzută! Cu toate că acest tip de judecată seamănă cu o grindină nemiloasă care cade din ceruri, este de cel mai mare folos omului. Dacă oamenii nu ar fi judecați astfel, totul ar fi în zadar și salvarea oamenilor din prăpastia nefericirii ar fi absolut imposibilă. Dacă nu ar fi această lucrare, oamenilor le-ar fi foarte greu să scape din gheenă pentru că inimile lor au pierit cu mult timp în urmă, iar duhurile lor au fost de mult strivite de Satana. Pentru a vă salva pe voi cei care v-ați afundat în cele mai adânci hăuri ale degenerării trebuie să fiți chemați cu înverșunare, să fiți judecați cu înverșunare și abia atunci inimile voastre de gheață se vor deștepta.

Trupul vostru, dorințele voastre exagerate, lăcomia voastră, desfrâul vostru sunt prea adânc înrădăcinate în voi. Aceste lucruri vă domină inimile atât de mult încât nu aveți puterea să vă scuturați de jugul acelor gânduri feudale și degenerate. Nu aveți nici dorința de a schimba situația voastră actuală, nici să vă debarasați de influența întunericului. Acele lucruri pur și simplu vă încătușează. Chiar dacă știți că o astfel de viață este prea dureroasă și o astfel de lume este prea întunecată, totuși nici măcar unul dintre voi nu are curajul să schimbe o astfel de viață. Tot ceea ce doriți este să scăpați de o astfel de viață reală, să vă eliberați sufletul din purgatoriu și să trăiți într-un mediu pașnic, fericit, ca în rai. Nu sunteți dispuși să îndurați greutăți pentru a vă schimba viața pe care o duceți; și nici nu doriți să căutați în această mustrare și judecată viața în care ar trebui să intrați. Dimpotrivă, aveți numai visuri nerealiste despre lumea minunată de dincolo de trup. Viața după care tânjiți este una pe care o puteți dobândi ușor, fără să îndurați nicio durere. Aceasta este total nerealist! Pentru că ceea ce sperați nu este să duceți o viață plină de sens în trup și să obțineți adevărul în timpul vieții, adică să trăiți pentru adevăr și să apărați dreptatea. Aceasta nu este ceea ce voi ați considera o viață strălucitoare, vie. Simțiți că aceasta nu ar fi o viață încântătoare sau plină de sens. Pentru voi, o astfel de viață ar însemna, într-adevăr, să vă vindeți pe nimic! Chiar dacă acceptați această mustrare astăzi, ceea ce urmăriți nu este să obțineți adevărul sau să trăiți adevărul în prezent, ci, mai degrabă, să puteți intra mai târziu într-o viață fericită dincolo de trup. Nu căutați adevărul, nici nu îl apărați și, cu siguranță, nu existați pentru adevăr. Nu sunteți în căutarea intrării astăzi, dar, în schimb, vă gândiți neîncetat la „o zi” când veți privi cerul albastru, veți vărsa lacrimi amare și veți spera că veți fi luați la ceruri într-o zi. Nu sunteți conștienți că, prin modul în care gândiți, ați pierdut deja contactul cu realitatea? Continuați să credeți că Salvatorul bunătății și al compasiunii infinite va veni într-o bună zi să te ia cu El, pe tine, cel care ai îndurat greutăți și suferințe în această lume și că El va cere, fără nici o îndoială, răzbunarea ta, cel care ai fost persecutat și oprimat. Nu ești plin de păcate? Ești singurul care a suferit în această lume? Ai căzut în domeniul Satanei și ai suferit și tot ai nevoie ca Dumnezeu să te răzbune? Cei care nu pot să împlinească cerințele lui Dumnezeu – nu sunt ei cu toții dușmanii lui Dumnezeu? Cei care nu cred în Dumnezeu întrupat – nu sunt ei antihristul? La ce ajută faptele tale bune? Pot ele să înlocuiască o inimă care se închină lui Dumnezeu? Nu poți primi binecuvântarea lui Dumnezeu doar pentru că faci câteva fapte bune și Dumnezeu nu va răzbuna nedreptățile împotriva ta doar pentru că ai fost persecutat și oprimat. Cei care cred în Dumnezeu, dar nu Îl cunosc pe Dumnezeu, însă fac fapte bune – nu sunt și ei mustrați cu toții? Credința ta în Dumnezeu e slabă, vrei doar ca Dumnezeu să îndrepte și să răzbune nedreptățile care ți s-au adus și vrei ca Dumnezeu să îți ofere o cale de scăpare din nefericirea ta. Dar refuzi să fii atent la adevăr; și nici nu ești însetat să îți trăiești adevărul. Cu atât mai puțin te poți elibera de viața aceasta grea și searbădă. În schimb, în vreme ce îți trăiești viața în trup și în păcat, te uiți cu speranță la Dumnezeu să îți rezolve nemulțumirile și să risipească ceața care îți împresoară existența. Cum este posibil? Dacă ești în posesia adevărului, Îl poți urma pe Dumnezeu. Dacă ai trăire, poți fi o întruchipare a cuvântului lui Dumnezeu. Dacă ai viață, te poți bucura de binecuvântarea lui Dumnezeu. Cei care sunt în posesia adevărului se pot bucura de binecuvântarea lui Dumnezeu. Dumnezeu aduce îndreptare celor care Îl iubesc din toată inima, precum și celor care îndură greutăți și suferințe, nu celor care se iubesc doar pe ei înșiși și au căzut pradă înșelăciunilor lui Satana. Cum poate exista bunătate în aceia care nu iubesc adevărul? Cum poate exista dreptate în aceia care nu iubesc decât trupul? Nu au dreptatea și bunătatea legătură cu adevărul? Nu sunt ele rezervate celor care Îl iubesc pe Dumnezeu din toată inima? Cei care nu iubesc adevărul și sunt doar niște leșuri împuțite – nu găzduiesc oare toți acești oameni răul? Cei care sunt incapabili să trăiască adevărul – nu sunt ei toți dușmanii adevărului? Dar voi?

Dacă te poți debarasa de aceste influențe ale întunericului și poți renunța la acele lucruri necurate, dacă poți deveni sfânt, înseamnă că te afli în posesia adevărului. Nu înseamnă că natura ta s-a schimbat, ci doar că poți să pui adevărul în practică și poți să te lepezi de trup. Aceasta au cei care au fost purificați. Scopul principal al lucrării de cucerire este de a purifica omenirea, astfel încât omul să intre în posesia adevărului, pentru că acum omul înțelege prea puțin adevăr! Să faci o lucrare de cucerire asupra acestor oameni are cea mai adâncă semnificație. Toți ați căzut pradă influenței întunericului și ați fost profund vătămați. Scopul acestei lucrări este să vă permită să cunoașteți natura umană și, în acest fel, să trăiți adevărul. A fi desăvârșit este ceva ce toate ființele create ar trebui să accepte. Dacă lucrarea din această etapă înseamnă numai desăvârșirea oamenilor, atunci aceasta ar putea fi făcută în Anglia sau America sau Israel; ar putea fi făcută asupra oamenilor oricărei națiuni. Dar lucrarea de cucerire este selectivă. Primul pas al lucrării de cucerire este pe termen scurt; mai mult, va fi folosită pentru umilirea Satanei și cucerirea întregului univers. Aceasta este lucrarea inițială de cucerire. Se poate spune că orice ființă care crede în Dumnezeu poate fi desăvârșită, deoarece desăvârșirea se poate obține după o schimbare pe termen lung. Dar a fi cucerit este ceva diferit. Categoria și modelul de cucerit trebuie să fie unul care este cu mult în urma celorlalți, care trăiește în cel mai negru întuneric, cel mai depravat și cel mai puțin doritor să Îl accepte pe Dumnezeu și cel mai neascultător față de Dumnezeu. Acesta este tipul de persoană care poate depune mărturie pentru a fi cucerită. Scopul principal al lucrării de cucerire este înfrângerea lui Satana. Scopul principal al desăvârșirii oamenilor este, pe de altă parte, câștigarea oamenilor. Este acela de a permite oamenilor să depună mărturie, după ce au fost cuceriți, că această lucrare de cucerire a fost făcută aici, pentru oameni ca voi. Scopul este ca oamenii să fie martori după ce au fost cuceriți. Acești oameni cuceriți vor fi folosiți pentru a atinge scopul umilirii lui Satana. Deci, care este metoda principală de cucerire? Mustrarea, judecata, aruncarea blestemelor și revelarea – folosind firea dreaptă pentru a cuceri oamenii astfel încât ei să fie pe deplin convinși datorită firii drepte a lui Dumnezeu. A folosi realitatea cuvântului și a folosi autoritatea cuvântului pentru a cuceri oamenii și a-i convinge pe deplin – aceasta înseamnă să fii cucerit. Cei care au fost desăvârșiți nu sunt în stare doar să obțină ascultarea după ce au fost cuceriți, ci pot și să aibă cunoașterea lucrării de judecată, să își schimbe firea și să Îl cunoască pe Dumnezeu. Ei experimentează cărarea iubirii de Dumnezeu și sunt plini de adevăr. Ei știu cum să experimenteze lucrarea lui Dumnezeu, sunt în stare să sufere pentru Dumnezeu și au propriile lor voințe. Cei desăvârșiți sunt aceia care au o înțelegere reală a adevărului datorită faptului că au experimentat cuvântul lui Dumnezeu. Cei cuceriți sunt aceia care au cunoștință despre adevăr, dar nu au acceptat sensul real al adevărului. După ce au fost cuceriți, ei ascultă, dar ascultarea lor este doar rezultatul judecății pe care au primit-o. Nu au nici un fel de înțelegere a sensului real al multor adevăruri. Ei acceptă adevărul verbal, dar nu l-au pătruns; ei înțeleg adevărul, dar nu l-au experimentat. Lucrarea care se face asupra celor care sunt desăvârșiți include mustrări și judecăți împreună cu aprovizionarea vieții. O persoană care prețuiește pătrunderea adevărului este demnă de a fi desăvârșită. Diferența dintre cei care urmează a fi desăvârșiți și cei care urmează a fi cuceriți este făcută de pătrunderea adevărului. Cei care înțeleg adevărul, l-au pătruns și îl trăiesc sunt cei desăvârșiți; cei care nu înțeleg adevărul, nu îl pătrund, adică, aceia care nu trăiesc adevărul, sunt oameni care nu pot fi desăvârșiți. Dacă astfel de oameni pot acum să fie pe deplin ascultători, atunci sunt cuceriți. Dacă cei cuceriți nu caută adevărul – dacă urmează adevărul, dar nu îl trăiesc, dacă zăresc și aud adevărul, dar nu prețuiesc trăirea adevărului – aceștia nu pot fi desăvârșiți. Cei care urmează a fi desăvârșiți practică adevărul după cărarea desăvârșirii, adică, ei practică adevărul întemeiat pe cărarea desăvârșirii. Prin aceasta, ei împlinesc voința lui Dumnezeu și sunt desăvârșiți. Oricine urmează până la sfârșit înainte ca lucrarea de cucerire să se termine este cucerit, dar nu se poate spune că este desăvârșit. Cei desăvârșiți sunt aceia care, după ce lucrarea de cucerire se termină, sunt în stare să caute adevărul și să fie câștigați de Dumnezeu. Se referă la aceia care, după ce lucrarea de cucerire se termină, nu se clintesc în fața năpastelor și trăiesc adevărul. Ceea ce îi deosebește pe cei cuceriți față de cei desăvârșiți sunt diferențele din pașii lucrării și diferențele privitoare la măsura în care oamenii înțeleg și pătrund adevărul. Toți aceia care nu au pornit pe cărarea spre desăvârșire, adică aceia care nu sunt în posesia adevărului, vor fi în cele din urmă eliminați. Numai cei care sunt în posesia adevărului și care trăiesc adevărul pot fi câștigați de Dumnezeu în totalitate. Adică, cei care trăiesc după chipul lui Petru sunt cei desăvârșiți, iar toți ceilalți sunt cei cuceriți. Lucrarea care se face tuturor celor care sunt cuceriți constă doar în a arunca blesteme, în a mustra și în a da frâu mâniei, iar ceea ce li se întoarce este doar dreptate și blesteme. A lucra asupra unui astfel de om înseamnă a face revelații în mod direct – a revela firea coruptă din el pentru ca el să o recunoască singur și să fie pe deplin convins. Când omul devine în întregime ascultător, lucrarea de cucerire se termină. Chiar dacă cei mai mulți dintre oameni tot nu încearcă să înțeleagă adevărul, lucrarea de cucerire se va fi terminat.

Acestea sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinești dacă urmează să fii desăvârșit. Prin hotărârea ta, prin stăruința și conștiința ta și prin căutarea ta, vei putea să trăiești viața și să împlinești voința lui Dumnezeu. Acestea sunt pătrunderea ta și cerințele pe cărarea spre desăvârșire. Lucrarea de desăvârșire se poate face pe toți oamenii. Oricine Îl caută pe Dumnezeu poate fi desăvârșit și are șansa și însușirile spre a fi desăvârșit. Nu este nici o regulă grea și rapidă aici. Desăvârșirea unui om depinde mai ales de ceea ce el caută. Cei care iubesc adevărul și care sunt în stare să îl trăiască sunt, cu siguranță, demni de a fi desăvârșiți. Oamenii care nu iubesc adevărul nu sunt prețuiți de Dumnezeu; ei nu au viața pe care le-o cere Dumnezeu și nu pot fi desăvârșiți. Lucrarea de desăvârșire se face numai pentru a câștiga oamenii, nu este o etapă în lupta cu Satana; lucrarea de cucerire se face numai pentru a se lupta cu Satana, adică cucerirea omului pentru înfrângerea lui Satana. Aceasta din urmă este lucrarea principală, cea mai nouă lucrare care nu s-a înfăptuit în toate veacurile. Se poate spune că scopul acestei etape a lucrării este mai ales de a cuceri toți oamenii pentru a-l învinge pe Satana. Lucrarea de desăvârșire a oamenilor – aceasta nu este o lucrare nouă. Toată lucrarea pe care Dumnezeu o face atunci când lucrează în trup are drept scop cucerirea oamenilor. Este ca în Epoca Harului. Răscumpărarea întregii omeniri prin crucificare a fost lucrarea principală. „Câștigarea oamenilor” a fost o lucrare suplimentară lucrării în trup și s-a făcut numai după crucificare. Când a venit Isus și a înfăptuit lucrarea Sa, scopul Lui a fost mai ales să Își folosească crucificarea pentru a triumfa asupra legăturii morții și gheenei, pentru a triumfa asupra influenței lui Satana, adică pentru a-l înfrânge pe Satana. Doar după crucificarea lui Isus, a făcut Petru primul pas pe cărarea către desăvârșire. Fără îndoială că el a fost printre cei care L-au urmat pe Isus în timpul lucrării Sale, dar el nu era desăvârșit în acea vreme. Dimpotrivă, abia după ce Isus a terminat lucrarea Sa, a început Petru să înțeleagă treptat adevărul și, apoi, a fost desăvârșit. Dumnezeu întrupat se coboară pe pământ doar pentru a încheia o etapă esențială, crucială a lucrării într-o perioadă scurtă de timp și nu pentru a trăi mult timp printre oameni pe pământ cu intenția de a-i desăvârși. El nu face acea lucrare. El nu așteaptă până când omul este desăvârșit în întregime pentru a-Și încheia lucrarea. Acesta nu este scopul și semnificația întrupării Sale. El vine doar pentru a face lucrarea pe termen scurt de a mântui omenirea, dar nu pentru a lucra pe termen foarte lung la desăvârșirea ei. Lucrarea de mântuire a omenirii este reprezentativă, capabilă de a da semnalul unei epoci noi și se poate încheia într-un timp scurt. Dar desăvârșirea omenirii implică ridicarea omului la un anumit nivel și este o lucrare de durată. Această lucrare trebuie făcută de Duhul lui Dumnezeu, dar se face pornind de la adevărul rostit în timpul lucrării în trup. Sau, în plus, El îi cheamă pe apostoli să se ocupe de îndelungata lucrare de păstorire pentru a atinge scopul Său de desăvârșire a omenirii. Dumnezeu întrupat nu face această lucrare. El vorbește numai despre modul de viață în așa fel încât oamenii să înțeleagă și doar dă omenirii adevărul, dar nu însoțește omul permanent în practicarea adevărului, pentru că acest lucru nu ține de lucrarea Sa de slujire. De aceea, El nu îl va însoți pe om până când acesta nu înțelege în întregime adevărul și nu îl obține în totalitate. Lucrarea Lui în trup se încheie atunci când omul intră, în mod formal, pe calea dreaptă a adevărului vieții, atunci când omul o ia pe calea dreaptă în drumul spre desăvârșire. Acest lucru se întâmplă, bineînțeles, când El îl va fi învins în întregime pe Satana și va fi triumfat asupra lumii. Pe El nu Îl interesează dacă omul a pătruns în cele din urmă adevărul în acel moment și nici nu Îl interesează dacă viața omului este măreață sau nu. El, atunci când este întrupat, nu ar trebui să gestioneze nimic din toate acestea; nimic din toate acestea nu ține de lucrarea de slujire a lui Dumnezeu întrupat. Atunci când El Își încheie lucrarea plănuită, Își încheie lucrarea Sa în trup. De aceea, lucrarea pe care o face Dumnezeu întrupat este doar aceea pe care Duhul lui Dumnezeu nu o poate face în mod direct. Mai mult, este lucrarea pe termen scurt de mântuire, nu lucrarea îndelungată pe pământ.

Ridicarea valorii voastre nu face parte din lucrarea Mea. Vă cer să o faceți doar pentru că valoarea voastră este prea scăzută. Într-adevăr, aceasta nu face parte din lucrarea de desăvârșire; mai degrabă este o lucrare suplimentară care se face asupra voastră. Lucrarea încheiată asupra voastră astăzi se face în funcție de nevoile voastre. Este individualizată, nu este o cărare pe care trebuie să intre oricine este desăvârșit. Pentru că valoarea voastră este mai mică decât a tuturor celor care au fost desăvârșiți în trecut, această lucrare, când vine asupra voastră, întâmpină prea multe piedici. Mă aflu printre voi cu această lucrare suplimentară pentru că obiectivele desăvârșirii sunt diferite. În esență, atunci când Dumnezeu coboară pe pământ, El rămâne în sfera ce I se cuvine și Își îndeplinește lucrarea, fără a Se îngriji de prea multe alte lucruri. El nu se implică în probleme de familie și nu ia parte la viețile oamenilor. Aceste lucruri mărunte Îi sunt total indiferente; ele nu fac parte din lucrarea Sa de slujire. Dar calibrul vostru este atât de mic față de ceea ce am cerut Eu – nu există nici un fel de comparație – încât reprezintă o provocare foarte mare pentru lucrare. Mai mult, această lucrare trebuie făcută printre oamenii acestei țări, China. Nivelul vostru de educație este atât de scăzut încât nu am de ales decât să cer să fiți educați. V-am spus că aceasta este o lucrare suplimentară, dar este, de asemenea, ceva care nu trebuie să vă lipsească, ceva care folosește desăvârșirii voastre. De fapt, ar trebui să dobândiți educație, cunoștințe minime despre conduita proprie și despre viață înainte de toate; nu ar trebui să fiu nevoit să vă vorbesc despre aceste lucruri. Însă, din moment ce nu aveți aceste lucruri, nu am de ales decât să fac lucrarea de a vi le adăuga vouă după fapt. Chiar dacă aveți multe concepții despre Mine, Eu tot vă cer acest lucru, tot vă cer să vă îmbunătățiți valoarea. Nu am de gând să vin și să fac această lucrare, pentru că lucrarea Mea este doar să vă cuceresc, doar să obțin convingerea voastră completă prin judecarea voastră, arătându-vă, astfel, modul de viață în care ar trebui să intrați. Altfel spus, cât de educați sunteți și dacă aveți cunoștințe despre viață nu ar avea absolut nimic de a face cu Mine dacă nu aș avea nevoie să vă cuceresc cu cuvântul Meu. Toate acestea sunt adăugate pentru ca lucrarea de cucerire să dea roade și pentru ca voi să fiți apoi desăvârșiți. Nu este un pas din lucrarea de cucerire. Pentru că valoarea voastră este scăzută și sunteți leneși și indolenți, nesăbuiți și înceți la minte, fără duh și nătângi – pentru că sunteți teribil de anormali – vă cer ca mai întâi să vă îmbunătățiți valoarea. Oricine dorește desăvârșirea trebuie să îndeplinească anumite criterii. Pentru a fi desăvârșit, omul trebuie să aibă o judecată limpede și cumpătată și trebuie să dorească să ducă o viață plină de sens. Dacă ești un om care nu dorește să ducă o viață deșartă, un om care urmărește adevărul, un om care este serios în tot ceea ce face și un om de o umanitate excepțional de normală, atunci ești demn de a fi desăvârșit.

Această lucrare făcută printre voi se săvârșește asupra voastră în funcție de lucrarea care este nevoie să fie făcută. După cucerirea acestor persoane, un grup de oameni va fi desăvârșit. De aceea, o mare parte a lucrării de astăzi se face și pentru pregătirea scopului de a vă desăvârși, pentru că sunt mulți oameni înfometați după adevăr care pot fi desăvârșiți. Dacă lucrarea de cucerire se săvârșește asupra voastră, dar, după aceea, nu se mai face nici o lucrare, atunci nu cumva unii care tânjesc după adevăr nu îl vor obține? Scopul lucrării de astăzi este de a deschide o cale spre a desăvârși oamenii mai târziu. Deși lucrarea Mea este doar cucerire, modul de viață de care Eu v-am vorbit este, totuși, în pregătire pentru a desăvârși, în viitor, oamenii. Lucrarea care se face după cucerire este îndreptată asupra desăvârșirii oamenilor și, astfel, cucerirea este făcută pentru a pune o temelie pentru desăvârșire. Omul poate fi desăvârșit numai după ce este cucerit. În acest moment, sarcina principală este aceea de a cuceri; după aceea, cei care caută și tânjesc după adevăr vor fi desăvârșiți. A fi desăvârșit implică aspectele pozitive ale oamenilor de intrare: Ai o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu? Cât de profundă ți-a fost experiența când ai mers pe această cărare? Cât de curată este dragostea ta pentru Dumnezeu? Cât de riguroasă este practica ta în ceea ce privește adevărul? Pentru a fi desăvârșit, omul trebuie să dețină cunoștințe minime despre toate aspectele umanității. Aceasta este o cerință de bază. Toți aceia care nu pot fi desăvârșiți după ce au fost cuceriți devin instrumente folosite și tot vor fi, în cele din urmă, aruncați în lacul de foc și pucioasă și tot vor cădea în puțul fără fund pentru că firea lor nu s-a schimbat și îi aparțin în continuare lui Satana. Dacă omul nu are însușirile pentru desăvârșire, atunci este inutil – este rebut, un instrument, ceva care nu poate îndura încercarea focului! Cât de mare este dragostea ta pentru Dumnezeu chiar acum? Cât de mult ești dezgustat de tine însuți? Cât de profund îl cunoști cu adevărat pe Satana? V-ați întărit hotărârea? Sunteți în deplină armonie cu viața voastră în mijlocul oamenilor? S-a schimbat viața voastră? Duceți o viață nouă? S-a schimbat perspectiva asupra vieții voastre? Dacă aceste lucruri nu s-au schimbat, nu poți fi desăvârșit, chiar dacă nu te dai bătut; de fapt, ai fost doar cucerit. Când vine vremea să fii pus la încercare, nu deții adevărul, umanitatea ta este anormală și nu ești mai presus de animale. Ai fost doar cucerit, ai fost doar un om cucerit de Mine. Așa cum, după ce a experimentat biciul stăpânului, unui măgar îi este frică și teamă să se manifeste de câte ori își vede stăpânul, și tu ești precum acest măgar subjugat. Dacă un om nu deține acele aspecte pozitive și este, în schimb, pasiv și temător, timid și ezitant în toate lucrurile, incapabil să distingă orice cu limpezime, incapabil să accepte adevărul, tot fără o cărare pentru practică și, mai mult, fără o inimă iubitoare de Dumnezeu – dacă un om nu înțelege cum să Îl iubească pe Dumnezeu, cum să ducă o viață plină de sens sau cum să fie un om adevărat – cum poate un astfel de om să fie martorul lui Dumnezeu? Aceasta dovedește că viața ta are puțină valoare și nu ești decât un măgar subjugat. Ai fost cucerit, dar aceasta nu înseamnă decât că te-ai lepădat de marele balaur roșu și că refuzi să te supui domeniului lui; înseamnă că tu crezi că există un Dumnezeu, vrei să asculți toate planurile lui Dumnezeu și nu ai a te plânge de nimic. Dar în aspectele pozitive, ești capabil de a trăi cuvântul lui Dumnezeu și de a-L vădi pe Dumnezeu? Dacă nu ai nimic din toate acestea, înseamnă că nu ai fost câștigat de Dumnezeu și nu ești decât un măgar subjugat. Nu este nimic de dorit în tine, iar Duhul Sfânt nu lucrează în tine. Umanitatea ta are prea multe lipsuri și Dumnezeu nu te poate folosi cu nici un chip. Trebuie să primești încuviințarea lui Dumnezeu și să fii de o sută de ori mai bun decât fiarele necredincioase și decât cadavrele vii – numai cei care ating acest nivel sunt apți de a fi desăvârșiți. Numai dacă omul are umanitate și o conștiință este demn să fie folosit de Dumnezeu. Numai când ați fost desăvârșiți puteți fi considerați umani. Numai cei desăvârșiți duc vieți pline de sens. Numai astfel de oameni pot depune mărturie cu tărie lui Dumnezeu.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

Cuvântările Duhului Sfânt „În credința ta în Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu”

 Cuvântările Duhului Sfânt „În credința ta în Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu”

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

Vă invităm să vizionați mai multe conținuturi despre diferitele numele lui Dumnezeu.

înțelegeți voia lui Dumnezeu pentru mântuirea omului

Ar trebui să lăsați deoparte binecuvântările statutului și să înțelegeți voia lui Dumnezeu pentru mântuirea omului

 Pentru om, nu este posibil ca urmașii lui Moab să fie făcuți compleți și nu sunt eligibili de a fi făcuți astfel. Fiii lui David, pe de altă parte, au cu siguranță nădejde și ei sunt cu siguranță capabili de a fi întregiți. Numai dacă cineva este un urmaș al lui Moab, atunci nu poate fi întregit. Chiar și astăzi, voi încă nu știți semnificația lucrării făcute printre voi; până la această etapă curentă, încă vă păstrați în inimi perspectivele voastre de viitor și vă este greu să renunțați la ele. Nimănui nu-i pasă de ce astăzi Dumnezeu v-a ales doar pe voi – cel mai nevrednic grup – să lucreze la voi, deci este această lucrare făcută greșit? Este această lucrare o supraveghere momentană? De ce a coborât Dumnezeu tocmai pentru a lucra în mijlocul vostru când El a știut demult că sunteți fiii lui Moab? Nu v-ați gândit niciodată la asta? Dumnezeu nu ia în considerare niciodată aceasta când Își face lucrarea? Se pripește El? Nu a știut El că voi sunteți urmașii lui Moab chiar de la început? Nu știți să luați în considerare aceste lucruri? Unde au dispărut concepțiile voastre? A devenit gândirea voastră sănătoasă neadaptată? Unde a dispărut inteligența și înțelepciunea voastră? Oare datorită faptului că aveți o asemenea purtare mărinimoasă nu luați seama la o chestiune atât de mică? Mințile voastre sunt cele mai sensibile la lucruri precum perspectivele voastre de viitor și propria voastră soartă, dar cu privire la orice altceva, ele sunt amorțite, stupide și absolut ignorante. Spuneți-mi și mie în ce credeți? În perspectivele voastre de viitor? Sau în Dumnezeu? Nu crezi tu doar în destinația ta bună? Doar în perspectivele tale de viitor? Cât de mult din calea vieții înțelegi tu acum? Cât de mult ai realizat? Crezi că lucrarea care este făcută acum asupra urmașilor lui Moab este făcută pentru a vă umili? Este făcută înadins pentru a vă expune urâțenia? Este făcută înadins pentru a vă face să acceptați mustrarea și apoi să vă arunce în iazul de foc? N-am spus niciodată că nu ați avut un viitor, cu atât mai puțin că a trebuit să fiți distruși sau să suferiți pierzania; am anunțat public un astfel de lucru? Tu spui că ești fără speranță, dar nu este aceasta propria ta concluzie? Nu este acesta efectul propriei tale mentalități? Contează propria ta concluzie? Dacă spun că nu ești binecuvântat, atunci cu siguranță vei fi obiectul ruinării și dacă spun că ești binecuvântat, atunci cu siguranță nu vei fi distrus. Tot ce spun acum e că tu ești urmașul lui Moab. Nu am spus că vei fi distrus. Doar că urmașii lui Moab au fost blestemați și sunt un fel de omenire coruptă. La păcat s-a făcut referire anterior; nu sunteți voi toți păcătoși? Nu au fost toți păcătoșii corupți de Satana? Nu Îl sfidează toți păcătoșii și nu se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu? Cei care Îl sfidează pe Dumnezeu nu sunt ei obiecte pentru blestem? Nu trebuie toți păcătoșii să fie distruși? În acel caz, cine dintre cei ai trupului și ai sângelui pot fi mântuiți? Cum puteți voi să fi supraviețuit până astăzi? Aveți o stare negativă pentru că sunteți urmașii lui Moab și nu sunteți și voi oameni, care sunt păcătoși? Cum ați rezistat până astăzi? Când perfecțiunea este menționată, voi deveniți fericiți. Ați auzit că trebuie să experimentați marele necaz și credeți că aceasta este o binecuvântare și mai mare. Credeți că prin necaz puteți deveni un învingător și aceasta este și mai mult binecuvântarea mare a lui Dumnezeu și marea înălțare a voastră de către El. Când se face referire la Moab, în mijlocul vostru se naște agitație. Adulții și copiii deopotrivă simt tristețe nespusă, iar inimile voastre sunt pline de durere; cu toții regretați că v-ați născut. Nu înțelegeți semnificația realizării acestei etape a lucrării asupra urmașilor lui Moab; știți doar să căutați un statut înalt și regresați când credeți că nu aveți nicio speranță. Când se menționează desăvârșirea și destinația viitoare, vă simțiți fericiți. Credința voastră în Dumnezeu este pentru a obține binecuvântări și pentru a avea destinația cea bună. Unii oameni simt acum neliniște din cauza statutului lor. Pentru că au o valoare scăzută și un statut umil, atunci ei nu doresc să caute să fie desăvârșiți. Dumnezeu a vorbit mai întâi despre desăvârșire, după aceea S-a referit la urmașii lui Moab, astfel oamenii au negat calea desăvârșirii menționată anterior. Aceasta este deoarece voi nu ați cunoscut niciodată semnificația acestei lucrări, nici nu vă pasă de semnificația ei. Staturile voastre sunt prea mici și nici măcar nu puteți îndura cea mai mică perturbare. Când vedeți că statutul vostru este prea umil, simțiți o stare negativă și nu aveți nicio credință să continuați căutarea. Oamenii privesc doar dobândirea harului și bucuria păcii ca pe simboluri ale credinței în Dumnezeu, iar căutarea de binecuvântări ca pe baza pentru credința în Dumnezeu. Foarte puțini oameni caută să-L cunoască pe Dumnezeu sau caută o schimbare în firea lor. Credința oamenilor în Dumnezeu caută să-L facă pe Dumnezeu să le dea o destinație potrivită și să le dea tot harul de sub soare, să-L facă pe Dumnezeu slujitorul lor, să-L facă pe Dumnezeu să mențină o relație pașnică și prietenoasă cu ei și pentru ca niciodată să nu existe niciun conflict între ei. Adică, credința lor în Dumnezeu Îi cere lui Dumnezeu să promită să împlinească toate cerințele lor, să reverse asupra lor orice lucru pentru care ei se roagă, exact cum se spune în Biblie: „Voi asculta toate rugăciunile voastre”. Ei Îi cer lui Dumnezeu să nu judece pe nimeni sau să nu confrunte pe nimeni, din moment ce Dumnezeu este întotdeauna bunul Mântuitor Isus, care păstrează o relație bună cu oamenii în orice moment și în toate locurile. Modul în care ei cred este acesta: ei întotdeauna Îi cer fără rușine lui Dumnezeu lucruri, iar Dumnezeu revarsă toate orbește asupra lor, indiferent dacă sunt răzvrătiți sau ascultători. Ei cer mereu plata unei „datorii” de la Dumnezeu, iar Dumnezeu trebuie „să-Și plătească datoria” fără nicio împotrivire și să o „plătească” dublu, indiferent dacă Dumnezeu a obținut ceva de la ei sau nu. El nu poate fi decât manipulat de ei; El nu poate orchestra în mod arbitrar oamenii, cu atât mai puțin nu poate să-Și dezvăluie înțelepciunea Sa și firea dreaptă, care au fost ascunse timp de mulți ani, așa cum dorește oamenilor, fără permisiunea lor. Ei doar mărturisesc păcatele lor lui Dumnezeu și Dumnezeu le iartă pur și simplu și nu se poate sătura de aceasta, iar acest lucru merge la nesfârșit. Ei pur și simplu Îi poruncesc lui Dumnezeu și El pur și simplu Se supune, așa cum este consemnat în Biblie că Dumnezeu nu a venit să fie slujit de om, ci să slujească și că El a ajuns să fie robul omului. Nu ați crezut voi întotdeauna în acest fel? Când nu puteți câștiga nimic de la Dumnezeu atunci vreți să fugiți. Și când nu înțelegeți ceva, vă simțiți atât de plini de resentimente și chiar mergeți atât de departe încât să aruncați tot felul de vorbe de ocară. Pur și simplu nu-L lăsați pe Dumnezeu Însuși să-Și exprime pe deplin înțelepciunea și minunăția, dar în schimb doriți doar să vă bucurați de ușurare temporară și de confort. Până acum, atitudinea voastră în credința în Dumnezeu au fost aceleași perspective vechi. Dacă Dumnezeu vă arată doar un pic de măreție, deveniți nefericiți; vedeți acum exact cum este statura voastră? Să nu credeți că sunteți toți credincioși lui Dumnezeu când, de fapt, vechile voastre perspective nu s-au schimbat. Când nu ți se întâmplă nimic, tu crezi că totul este ușor și Îl iubești pe Dumnezeu cel mai mult. Dar când ceva neînsemnat ți se întâmplă, cazi în Hades. Asta înseamnă să Îi fii credincios lui Dumnezeu?

Dacă etapa finală a lucrării de cucerire ar începe în Israel, atunci lucrarea de cucerire nu ar avea niciun sens. Lucrarea este de cea mai mare importanță atunci când este făcută în această țară, când se face pe voi, oamenii. Sunteți cei mai de jos oameni, oamenii cu cel mai mic statut. Sunteți oamenii de la nivelul cel mai de jos al acestei societăți și voi sunteți cei care L-au recunoscut cel mai puțin pe Dumnezeu la început. Voi sunteți oamenii care s-au îndepărtat cel mai mult de Dumnezeu și sunteți aceia care au fost cel mai grav răniți. Deoarece această etapă a lucrării este doar de dragul cuceririi, nu este cel mai potrivit să vă aleagă pe voi să purtați mărturia care va veni? Dacă primul pas al lucrării de cucerire nu ar fi să fie făcut pe voi, oamenii, atunci ar deveni dificil să avansezi lucrarea de cucerire care va veni, deoarece lucrarea de cucerire care va urma va obține rezultate bazate pe faptul că această lucrare se face astăzi. Lucrarea de cucerire de astăzi este doar începutul întregii lucrări de cucerire. Sunteți primul lot care urmează să fie cucerit; voi sunteți reprezentanții pentru toată omenirea care este cucerită. Dacă există cineva care are cu adevărat înțelegere, va vedea că toată lucrarea pe care o face Dumnezeu astăzi este mare, că Dumnezeu nu numai că le permite oamenilor să-și cunoască propria răzvrătire, El dezvăluie, de asemenea, și statutul lor. Scopul și semnificația cuvintelor Sale nu este de a-i face pe oameni să aibă o stare negativă, nici de a face ca oamenii să cadă. Este ca ei să poată câștiga revelația și să fie mântuiți prin cuvintele Sale; este de a trezi sufletul omului prin cuvintele Sale. Din momentul creării lumii până acum, omul a trăit mereu sub domeniul lui Satana, fără să știe că există un Dumnezeu și fără să creadă că există un Dumnezeu. Faptul că acești oameni pot fi incluși în marea mântuire a lui Dumnezeu și pot fi înălțați foarte mult de Dumnezeu, arată într-adevăr dragostea lui Dumnezeu; cei care înțeleg cu adevărat vor gândi toți în acest fel. Cum vor gândi acei oameni fără pricepere? „A, Dumnezeu spune că suntem urmașii lui Moab. El Însuși a spus că noi suntem urmașii lui Moab. Putem ajunge la ceva bun? Cine ne-a făcut urmașii lui Moab? Cine ne-a făcut să-L înfruntăm mai înainte atât de mult? Dumnezeu a venit să ne condamne; tu nu vezi cum ne-a judecat Dumnezeu întotdeauna chiar de la început? Din moment ce L-am sfidat pe Dumnezeu, ar trebui să fim mustrați în acest fel”. Sunt aceste cuvinte corecte? Astăzi Dumnezeu vă judecă și vă mustră și vă condamnă, dar să știi că această condamnare a ta este pentru ca tu să te poți cunoaște pe tine. Condamnare, blestem, judecată, mustrare – toate acestea sunt pentru ca tu să poți să te cunoști pe tine însuți, astfel încât firea ta să se poată schimba, și, în plus, pentru ca tu să îți poți cunoaște valoarea și să vezi că toate acțiunile lui Dumnezeu sunt drepte și în conformitate cu firea Sa și nevoile lucrării Sale, că El lucrează în conformitate cu planul Său pentru mântuirea omului și că El este Dumnezeul drept care îl iubește pe om și îl mântuiește pe om și care îl judecă și îl mustră pe om. Dacă tu doar știi că ai un statut umil și că ești corupt și neascultător, dar nu știi că Dumnezeu vrea să facă clară mântuirea Sa prin judecata și mustrarea pe care El o face în tine astăzi, atunci tu nu ai nicio cale de a experimenta, cu atât mai puțin ești capabil să continui mai departe. Dumnezeu nu a venit să omoare sau să distrugă, ci să judece, să blesteme, să mustre și să mântuiască. Înainte de încheierea planului Său de gestionare de 6000 de ani – înainte de a arăta clar sfârșitul fiecărei categorii de oameni – lucrarea lui Dumnezeu pe pământ este de dragul mântuirii, este în totalitate pentru a-i întregi complet pe cei care Îl iubesc și pentru a-i aduce la supunere față de stăpânirea Lui. Indiferent de modul în care Dumnezeu mântuiește oamenii, totul este făcut prin a-i face să scape de vechea lor natură satanică; adică, El îi mântuiește făcându-i să caute viața. Dacă ei nu caută viața, atunci nu vor avea nicio cale de a accepta mântuirea lui Dumnezeu. Mântuirea este lucrarea lui Dumnezeu Însuși, iar căutarea vieții este ceva ce omul trebuie să dețină pentru a accepta mântuirea. În ochii omului, mântuirea este dragostea lui Dumnezeu, iar dragostea lui Dumnezeu nu poate fi mustrare, judecată și blestem; mântuirea trebuie să conțină iubire, compasiune și, mai mult, cuvintele de consolare și trebuie să conțină binecuvântările nesfârșite revărsate de Dumnezeu. Oamenii cred că atunci când Dumnezeu mântuiește oamenii, El face aceasta atingându-i și făcându-i să-și dea Lui inima lor prin binecuvântările Sale și harul Său. Adică faptul că îl atinge pe om înseamnă că-l mântuiește. O mântuire ca aceasta este o mântuire în care se face un târg. Doar atunci când Dumnezeu le dăruiește de o sută de ori, oamenii vor veni să se supună înaintea numele lui Dumnezeu și se vor strădui să facă bine pentru Dumnezeu și să-I aducă Lui slavă. Aceasta nu este voia lui Dumnezeu pentru omenire. Dumnezeu a venit să lucreze pe pământ pentru a mântui omenirea coruptă – nu există nicio minciună în aceasta; dacă nu, El cu siguranță nu ar veni să-Și facă lucrarea în persoană. În trecut, mijloacele Sale de mântuire erau de a arăta cea mai mare iubire și compasiune, până într-acolo încât El Și-a dat totul lui Satana în schimbul întregii omeniri. Astăzi nu este nimic asemănător trecutului: astăzi, mântuirea voastră vine în timpul zilelor de pe urmă, în timpul clasificării fiecăruia după fel; mijloacele mântuirii voastre nu sunt iubire sau compasiune, ci mustrare și judecată pentru ca omul să fie mai complet mântuit. Astfel, tot ceea ce primiți este mustrare, judecată și nimicire fără milă, dar să știți că în această nimicire nemiloasă nu există nici cea mai mică pedeapsă, să știți că, indiferent de cât de dure sunt cuvintele Mele, ceea ce vi se întâmplă nu sunt decât câteva cuvinte care vi se par complet nemiloase și să știți că, indiferent cât de mare este mânia Mea, ceea ce vine asupra voastră sunt încă cuvinte de învățătură și nu vreau să vă rănesc sau să vă pedepsesc cu moartea. Nu sunt toate acestea o realitate? Să știți că astăzi, fie că este vorba de judecată dreaptă sau de rafinare și mustrare nemiloasă, toate sunt de dragul mântuirii. Indiferent dacă astăzi există clasificarea fiecăruia în funcție de fel sau dezvăluirea categoriilor de oameni, toate cuvântările și lucrarea lui Dumnezeu sunt pentru a-i mântui pe cei care-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu. Judecata dreaptă este pentru a-l purifica pe om, rafinarea nemiloasă este pentru a curăța omul, cuvintele aspre sau mustrarea sunt toate pentru a purifica și de dragul mântuirii. Și astfel, metoda de mântuire de astăzi este diferită de cea din trecut. Astăzi, judecata dreaptă vă mântuiește și este un instrument bun pentru a vă clasifica pe fiecare după fel, iar mustrarea nemiloasă vă aduce mântuirea supremă – și ce aveți de spus în fața acestei mustrări și judecăți? Nu v-ați bucurat de mântuire de la început până la sfârșit? L-ați văzut pe Dumnezeu atât întrupat cât și ați înțeles omnipotența și înțelepciunea Sa; în plus, ați experimentat nimicire și disciplină repetată. Dar nu ați primit, de asemenea, și har suprem? Nu sunt binecuvântările voastre mai mari decât cele ale oricui altcineva? Harurile voastre sunt mai generoase decât slava și bogățiile de care s-a bucurat Solomon! Gândiți-vă la aceasta: dacă intenția Mea de a veni ar fi să vă condamn și să vă pedepsesc și nu să vă mântuiesc, ar fi putut dura zilele voastre atât de mult? Ați fi putut voi, aceste ființe păcătoase din trup și sânge, să supraviețuiți până astăzi? Dacă ar fi fost doar de dragul de a vă pedepsi, de ce aș fi devenit trup și aș fi luat o inițiativă atât de măreață? Nu ar dura numai cât aș rosti un singur cuvânt pentru a vă pedepsi pe voi, simpli muritori? Ar mai trebui să vă distrug intenționat după ce v-am condamnat? Încă nu credeți aceste cuvinte ale Mele? Aș putea să-l mântuiesc pe om numai prin dragoste și compasiune? Sau aș putea folosi doar răstignirea pentru a-l mântui pe om? Firea Mea dreaptă nu este mai favorabilă pentru a-l face pe om complet ascultător? Nu este mai capabilă să-l salveze complet pe om?

Deși cuvintele Mele pot fi stricte, toate sunt spuse pentru mântuirea omului, deoarece Eu spun doar cuvinte și nu pedepsesc trupul omului. Aceste cuvinte îl determină pe om să trăiască în lumină, pentru a ști că lumina există, pentru a ști că lumina este prețioasă, chiar mai mult pentru a ști cât de benefice sunt aceste cuvinte pentru om și pentru a ști că Dumnezeu este mântuire. Deși am spus multe cuvinte de mustrare și judecată, ele n-au fost făcute asupra voastră în fapte. Am venit să fac lucrarea Mea, să vorbesc cuvintele Mele și, deși cuvintele Mele pot fi stricte, ele sunt rostite drept judecată a corupției și răzvrătirii voastre. Scopul acestor acțiuni ale Mele este să-L mântuiesc pe om din domeniul lui Satana, să-Mi folosesc cuvintele pentru a mântui omul; scopul Meu nu este de a face rău omului prin cuvintele Mele. Cuvintele Mele sunt stricte, astfel încât pot fi obținute rezultate din lucrarea Mea. Doar prin a lucra în acest fel omul se poate cunoaște pe sine și se poate rupe de firea sa nesupusă. Cea mai mare semnificație a lucrării cuvintelor este de a le permite oamenilor să pună adevărul în practică după ce au înțeles adevărul, să realizeze schimbări în firea lor și să obțină cunoașterea despre ei înșiși și despre lucrarea lui Dumnezeu. Doar mijloacele de lucru prin vorbire pot permite comunicarea dintre Dumnezeu și om, doar cuvintele pot explica adevărul. A lucra în acest fel este cel mai bun mijloc de cucerire a omului; în afară de rostirea cuvintelor, nici o altă metodă nu poate să dea omului o înțelegere mai clară a adevărului și a lucrării lui Dumnezeu și, astfel, în stadiul final al lucrării Sale, Dumnezeu vorbește oamenilor pentru a le dezvălui toate adevărurile și misterele pe care ei nu le înțeleg, permițându-le să dobândească calea adevărată și viața de la Dumnezeu și astfel să satisfacă voia lui Dumnezeu. Scopul lucrării lui Dumnezeu asupra oamenilor este ca ei să poată împlini voia lui Dumnezeu și totul este făcut pentru a mântui omul, prin urmare, în timpul mântuirii omului, El nu face lucrarea de a pedepsi omul. În timpul mântuirii omului, Dumnezeu nu pedepsește răul și nu răsplătește binele, nici nu dezvăluie destinațiile pentru toate tipurile diferite de oameni. În schimb, numai după ce etapa finală a lucrării Sale este completă, El va face atunci lucrarea de a pedepsi răul și de a răsplăti binele și doar atunci El va dezvălui sfârșitul tuturor diferitelor feluri de oameni. Cei care sunt pedepsiți vor fi cei care într-adevăr nu pot fi mântuiți, în timp ce aceia care sunt mântuiți vor fi cei care au obținut mântuirea lui Dumnezeu în timpul mântuirii omului de către El. În timpul lucrării de mântuire a lui Dumnezeu, toți cei care pot fi mântuiți vor fi mântuiți până la limita maximă, fără ca niciunul să fie lepădat, pentru că scopul lucrării lui Dumnezeu este de a mântui omul. Toți aceia care în timpul mântuirii omului de către Dumnezeu sunt incapabili să realizeze o schimbare în firea lor, toți aceia care sunt incapabili să-L asculte pe Dumnezeu în totalitate vor deveni toți obiecte pentru pedeapsă. Această etapă a lucrării – lucrarea cuvintelor – deschide oamenilor toate căile și misterele pe care ei nu le înțeleg, astfel încât omul să poată înțelege voia lui Dumnezeu și cerințele lui Dumnezeu de la om, astfel încât ei să poată avea condițiile necesare pentru a pune cuvintele lui Dumnezeu în practică și să realizeze schimbări în firea lor. Dumnezeu folosește doar cuvinte pentru a-Și face lucrarea Sa și nu pedepsește oamenii pentru că sunt puțin răzvrătiți, pentru că acum este timpul lucrării de mântuire. Dacă toți cei răzvrătiți ar fi pedepsiți, atunci nimeni nu ar avea ocazia de a fi mântuit; toți ar fi pedepsiți și ar cădea în Hades. Scopul cuvintelor care judecă oamenii este de a-i lăsa să se cunoască pe ei înșiși și să-L asculte pe Dumnezeu; nu este pentru ei să fie pedepsiți prin intermediul judecatei cuvintelor. În timpul lucrării cuvintelor, mulți oameni își vor expune răzvrătirea și sfidarea lor și își vor expune neascultarea față de Dumnezeul întrupat. Dar El nu-i va pedepsi pe toți acești oameni din această cauză, în schimb El doar îi va lăsa deoparte pe cei care sunt corupți până în măduva oaselor și care nu pot fi mântuiți. El va da trupul lor lui Satana și, în câteva cazuri, le va termina trupul. Cei care sunt rămași vor continua să urmeze și să experimenteze tratarea și curățarea. Dacă în timp ce urmează, ei încă nu pot accepta tratarea și curățarea și devin din ce în ce mai degenerați, atunci acești oameni își vor fi pierdut șansa la mântuire. Fiecare persoană care a acceptat cucerirea cuvintelor va avea numeroase șanse pentru mântuire. Mântuirea fiecăruia dintre acești oameni de către Dumnezeu le arată cea mai mare îngăduință a Sa, însemnând că le este arătată cea mai mare toleranță. Atâta timp cât oamenii se întorc de la calea greșită, atâta timp cât ei se pot căi, atunci Dumnezeu le va da ocazia de a obține mântuirea Lui. Când oamenii se răzvrătesc inițial împotriva lui Dumnezeu, Dumnezeu nu dorește să-i pedepsească cu moartea, ci în schimb face tot ce poate pentru a-i mântui. Dacă cineva nu are nicidecum loc pentru mântuire, atunci Dumnezeu îl va arunca deoparte. Faptul că Dumnezeu este lent în a pedepsi pe cineva este pentru că El vrea să-i mântuiască pe toți cei care pot fi mântuiți. El judecă, luminează și îndrumă oamenii doar prin cuvinte și nu folosește o nuia pentru a-i pedepsi cu moartea. Folosirea cuvintelor pentru a mântui oamenii este scopul și însemnătatea etapei finale a lucrării.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

 

Cuvântările lui Hristos din zilele de pe urmă "Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos"

 Cuvântările lui Hristos al zilelor de pe urmă "Trebuie să cauți calea compatibilității cu Hristos"

Dumnezeu Atotputernic spune: „Nu faceți decât să căutați compatibilitate cu un Dumnezeu neclar și să căutați o credință vagă, însă nu sunteți compatibili cu Hristos. Oare răutatea voastră nu va primi aceeași răsplată ca și cea meritată de cei neleguiți? În acel moment, vă veți da seama că niciun om care este incompatibil cu Hristos nu poate scăpa de ziua mâniei și veți descoperi ce fel de răsplată le va fi dată celor care sunt în dușmănie cu Hristos. Când va veni acea zi, visul vostru de a fi binecuvântați pentru credința voastră în Dumnezeu și de a fi primiți în rai se va spulbera cu totul. Însă, altfel stau lucrurile pentru cei care sunt compatibili cu Hristos. Chiar dacă au pierdut atât de mult, chiar dacă au suferit multe greutăți, ei vor primi întreaga moștenire pe care am să o încredințez omenirii. În cele din urmă, veți înțelege că numai Eu sunt Dumnezeul dreptății și că numai Eu pot duce omenirea către minunata sa destinație.”

Fulgerul de la Răsărit, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a fost creată datorită arătării și lucrării lui Dumnezeu Atotputernic, q-a doua venire a Domnului Isus, Hristosul zilelor de pe urmă. Aceasta este alcătuită din toți cei care acceptă lucrarea lui Dumnezeu Atotputernic în zilele de pe urmă și care sunt cuceriți și mântuiți de cuvintele Lui. Biserica a fost întemeiată personal, în întregime de Dumnezeu Atotputernic și este condusă de El, ca Păstor. Cu siguranță aceasta nu a fost creată de o persoană. Hristos este adevărul, calea și viața. Oile lui Dumnezeu aud glasul Lui . Atâta timp cât citiți cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic, veți vedea că Dumnezeu S-a arătat.

Vă invităm să vizionați mai multe conținuturi despre diferitele numele lui Dumnezeu.