Domnul Atotputernic este izbăvitorul meu

Domnul Atotputernic este izbăvitorul meu

înțelegeți voia lui Dumnezeu pentru mântuirea omului

2020-01-05 20:43:42 | CĂRȚI

Ar trebui să lăsați deoparte binecuvântările statutului și să înțelegeți voia lui Dumnezeu pentru mântuirea omului

 Pentru om, nu este posibil ca urmașii lui Moab să fie făcuți compleți și nu sunt eligibili de a fi făcuți astfel. Fiii lui David, pe de altă parte, au cu siguranță nădejde și ei sunt cu siguranță capabili de a fi întregiți. Numai dacă cineva este un urmaș al lui Moab, atunci nu poate fi întregit. Chiar și astăzi, voi încă nu știți semnificația lucrării făcute printre voi; până la această etapă curentă, încă vă păstrați în inimi perspectivele voastre de viitor și vă este greu să renunțați la ele. Nimănui nu-i pasă de ce astăzi Dumnezeu v-a ales doar pe voi – cel mai nevrednic grup – să lucreze la voi, deci este această lucrare făcută greșit? Este această lucrare o supraveghere momentană? De ce a coborât Dumnezeu tocmai pentru a lucra în mijlocul vostru când El a știut demult că sunteți fiii lui Moab? Nu v-ați gândit niciodată la asta? Dumnezeu nu ia în considerare niciodată aceasta când Își face lucrarea? Se pripește El? Nu a știut El că voi sunteți urmașii lui Moab chiar de la început? Nu știți să luați în considerare aceste lucruri? Unde au dispărut concepțiile voastre? A devenit gândirea voastră sănătoasă neadaptată? Unde a dispărut inteligența și înțelepciunea voastră? Oare datorită faptului că aveți o asemenea purtare mărinimoasă nu luați seama la o chestiune atât de mică? Mințile voastre sunt cele mai sensibile la lucruri precum perspectivele voastre de viitor și propria voastră soartă, dar cu privire la orice altceva, ele sunt amorțite, stupide și absolut ignorante. Spuneți-mi și mie în ce credeți? În perspectivele voastre de viitor? Sau în Dumnezeu? Nu crezi tu doar în destinația ta bună? Doar în perspectivele tale de viitor? Cât de mult din calea vieții înțelegi tu acum? Cât de mult ai realizat? Crezi că lucrarea care este făcută acum asupra urmașilor lui Moab este făcută pentru a vă umili? Este făcută înadins pentru a vă expune urâțenia? Este făcută înadins pentru a vă face să acceptați mustrarea și apoi să vă arunce în iazul de foc? N-am spus niciodată că nu ați avut un viitor, cu atât mai puțin că a trebuit să fiți distruși sau să suferiți pierzania; am anunțat public un astfel de lucru? Tu spui că ești fără speranță, dar nu este aceasta propria ta concluzie? Nu este acesta efectul propriei tale mentalități? Contează propria ta concluzie? Dacă spun că nu ești binecuvântat, atunci cu siguranță vei fi obiectul ruinării și dacă spun că ești binecuvântat, atunci cu siguranță nu vei fi distrus. Tot ce spun acum e că tu ești urmașul lui Moab. Nu am spus că vei fi distrus. Doar că urmașii lui Moab au fost blestemați și sunt un fel de omenire coruptă. La păcat s-a făcut referire anterior; nu sunteți voi toți păcătoși? Nu au fost toți păcătoșii corupți de Satana? Nu Îl sfidează toți păcătoșii și nu se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu? Cei care Îl sfidează pe Dumnezeu nu sunt ei obiecte pentru blestem? Nu trebuie toți păcătoșii să fie distruși? În acel caz, cine dintre cei ai trupului și ai sângelui pot fi mântuiți? Cum puteți voi să fi supraviețuit până astăzi? Aveți o stare negativă pentru că sunteți urmașii lui Moab și nu sunteți și voi oameni, care sunt păcătoși? Cum ați rezistat până astăzi? Când perfecțiunea este menționată, voi deveniți fericiți. Ați auzit că trebuie să experimentați marele necaz și credeți că aceasta este o binecuvântare și mai mare. Credeți că prin necaz puteți deveni un învingător și aceasta este și mai mult binecuvântarea mare a lui Dumnezeu și marea înălțare a voastră de către El. Când se face referire la Moab, în mijlocul vostru se naște agitație. Adulții și copiii deopotrivă simt tristețe nespusă, iar inimile voastre sunt pline de durere; cu toții regretați că v-ați născut. Nu înțelegeți semnificația realizării acestei etape a lucrării asupra urmașilor lui Moab; știți doar să căutați un statut înalt și regresați când credeți că nu aveți nicio speranță. Când se menționează desăvârșirea și destinația viitoare, vă simțiți fericiți. Credința voastră în Dumnezeu este pentru a obține binecuvântări și pentru a avea destinația cea bună. Unii oameni simt acum neliniște din cauza statutului lor. Pentru că au o valoare scăzută și un statut umil, atunci ei nu doresc să caute să fie desăvârșiți. Dumnezeu a vorbit mai întâi despre desăvârșire, după aceea S-a referit la urmașii lui Moab, astfel oamenii au negat calea desăvârșirii menționată anterior. Aceasta este deoarece voi nu ați cunoscut niciodată semnificația acestei lucrări, nici nu vă pasă de semnificația ei. Staturile voastre sunt prea mici și nici măcar nu puteți îndura cea mai mică perturbare. Când vedeți că statutul vostru este prea umil, simțiți o stare negativă și nu aveți nicio credință să continuați căutarea. Oamenii privesc doar dobândirea harului și bucuria păcii ca pe simboluri ale credinței în Dumnezeu, iar căutarea de binecuvântări ca pe baza pentru credința în Dumnezeu. Foarte puțini oameni caută să-L cunoască pe Dumnezeu sau caută o schimbare în firea lor. Credința oamenilor în Dumnezeu caută să-L facă pe Dumnezeu să le dea o destinație potrivită și să le dea tot harul de sub soare, să-L facă pe Dumnezeu slujitorul lor, să-L facă pe Dumnezeu să mențină o relație pașnică și prietenoasă cu ei și pentru ca niciodată să nu existe niciun conflict între ei. Adică, credința lor în Dumnezeu Îi cere lui Dumnezeu să promită să împlinească toate cerințele lor, să reverse asupra lor orice lucru pentru care ei se roagă, exact cum se spune în Biblie: „Voi asculta toate rugăciunile voastre”. Ei Îi cer lui Dumnezeu să nu judece pe nimeni sau să nu confrunte pe nimeni, din moment ce Dumnezeu este întotdeauna bunul Mântuitor Isus, care păstrează o relație bună cu oamenii în orice moment și în toate locurile. Modul în care ei cred este acesta: ei întotdeauna Îi cer fără rușine lui Dumnezeu lucruri, iar Dumnezeu revarsă toate orbește asupra lor, indiferent dacă sunt răzvrătiți sau ascultători. Ei cer mereu plata unei „datorii” de la Dumnezeu, iar Dumnezeu trebuie „să-Și plătească datoria” fără nicio împotrivire și să o „plătească” dublu, indiferent dacă Dumnezeu a obținut ceva de la ei sau nu. El nu poate fi decât manipulat de ei; El nu poate orchestra în mod arbitrar oamenii, cu atât mai puțin nu poate să-Și dezvăluie înțelepciunea Sa și firea dreaptă, care au fost ascunse timp de mulți ani, așa cum dorește oamenilor, fără permisiunea lor. Ei doar mărturisesc păcatele lor lui Dumnezeu și Dumnezeu le iartă pur și simplu și nu se poate sătura de aceasta, iar acest lucru merge la nesfârșit. Ei pur și simplu Îi poruncesc lui Dumnezeu și El pur și simplu Se supune, așa cum este consemnat în Biblie că Dumnezeu nu a venit să fie slujit de om, ci să slujească și că El a ajuns să fie robul omului. Nu ați crezut voi întotdeauna în acest fel? Când nu puteți câștiga nimic de la Dumnezeu atunci vreți să fugiți. Și când nu înțelegeți ceva, vă simțiți atât de plini de resentimente și chiar mergeți atât de departe încât să aruncați tot felul de vorbe de ocară. Pur și simplu nu-L lăsați pe Dumnezeu Însuși să-Și exprime pe deplin înțelepciunea și minunăția, dar în schimb doriți doar să vă bucurați de ușurare temporară și de confort. Până acum, atitudinea voastră în credința în Dumnezeu au fost aceleași perspective vechi. Dacă Dumnezeu vă arată doar un pic de măreție, deveniți nefericiți; vedeți acum exact cum este statura voastră? Să nu credeți că sunteți toți credincioși lui Dumnezeu când, de fapt, vechile voastre perspective nu s-au schimbat. Când nu ți se întâmplă nimic, tu crezi că totul este ușor și Îl iubești pe Dumnezeu cel mai mult. Dar când ceva neînsemnat ți se întâmplă, cazi în Hades. Asta înseamnă să Îi fii credincios lui Dumnezeu?

Dacă etapa finală a lucrării de cucerire ar începe în Israel, atunci lucrarea de cucerire nu ar avea niciun sens. Lucrarea este de cea mai mare importanță atunci când este făcută în această țară, când se face pe voi, oamenii. Sunteți cei mai de jos oameni, oamenii cu cel mai mic statut. Sunteți oamenii de la nivelul cel mai de jos al acestei societăți și voi sunteți cei care L-au recunoscut cel mai puțin pe Dumnezeu la început. Voi sunteți oamenii care s-au îndepărtat cel mai mult de Dumnezeu și sunteți aceia care au fost cel mai grav răniți. Deoarece această etapă a lucrării este doar de dragul cuceririi, nu este cel mai potrivit să vă aleagă pe voi să purtați mărturia care va veni? Dacă primul pas al lucrării de cucerire nu ar fi să fie făcut pe voi, oamenii, atunci ar deveni dificil să avansezi lucrarea de cucerire care va veni, deoarece lucrarea de cucerire care va urma va obține rezultate bazate pe faptul că această lucrare se face astăzi. Lucrarea de cucerire de astăzi este doar începutul întregii lucrări de cucerire. Sunteți primul lot care urmează să fie cucerit; voi sunteți reprezentanții pentru toată omenirea care este cucerită. Dacă există cineva care are cu adevărat înțelegere, va vedea că toată lucrarea pe care o face Dumnezeu astăzi este mare, că Dumnezeu nu numai că le permite oamenilor să-și cunoască propria răzvrătire, El dezvăluie, de asemenea, și statutul lor. Scopul și semnificația cuvintelor Sale nu este de a-i face pe oameni să aibă o stare negativă, nici de a face ca oamenii să cadă. Este ca ei să poată câștiga revelația și să fie mântuiți prin cuvintele Sale; este de a trezi sufletul omului prin cuvintele Sale. Din momentul creării lumii până acum, omul a trăit mereu sub domeniul lui Satana, fără să știe că există un Dumnezeu și fără să creadă că există un Dumnezeu. Faptul că acești oameni pot fi incluși în marea mântuire a lui Dumnezeu și pot fi înălțați foarte mult de Dumnezeu, arată într-adevăr dragostea lui Dumnezeu; cei care înțeleg cu adevărat vor gândi toți în acest fel. Cum vor gândi acei oameni fără pricepere? „A, Dumnezeu spune că suntem urmașii lui Moab. El Însuși a spus că noi suntem urmașii lui Moab. Putem ajunge la ceva bun? Cine ne-a făcut urmașii lui Moab? Cine ne-a făcut să-L înfruntăm mai înainte atât de mult? Dumnezeu a venit să ne condamne; tu nu vezi cum ne-a judecat Dumnezeu întotdeauna chiar de la început? Din moment ce L-am sfidat pe Dumnezeu, ar trebui să fim mustrați în acest fel”. Sunt aceste cuvinte corecte? Astăzi Dumnezeu vă judecă și vă mustră și vă condamnă, dar să știi că această condamnare a ta este pentru ca tu să te poți cunoaște pe tine. Condamnare, blestem, judecată, mustrare – toate acestea sunt pentru ca tu să poți să te cunoști pe tine însuți, astfel încât firea ta să se poată schimba, și, în plus, pentru ca tu să îți poți cunoaște valoarea și să vezi că toate acțiunile lui Dumnezeu sunt drepte și în conformitate cu firea Sa și nevoile lucrării Sale, că El lucrează în conformitate cu planul Său pentru mântuirea omului și că El este Dumnezeul drept care îl iubește pe om și îl mântuiește pe om și care îl judecă și îl mustră pe om. Dacă tu doar știi că ai un statut umil și că ești corupt și neascultător, dar nu știi că Dumnezeu vrea să facă clară mântuirea Sa prin judecata și mustrarea pe care El o face în tine astăzi, atunci tu nu ai nicio cale de a experimenta, cu atât mai puțin ești capabil să continui mai departe. Dumnezeu nu a venit să omoare sau să distrugă, ci să judece, să blesteme, să mustre și să mântuiască. Înainte de încheierea planului Său de gestionare de 6000 de ani – înainte de a arăta clar sfârșitul fiecărei categorii de oameni – lucrarea lui Dumnezeu pe pământ este de dragul mântuirii, este în totalitate pentru a-i întregi complet pe cei care Îl iubesc și pentru a-i aduce la supunere față de stăpânirea Lui. Indiferent de modul în care Dumnezeu mântuiește oamenii, totul este făcut prin a-i face să scape de vechea lor natură satanică; adică, El îi mântuiește făcându-i să caute viața. Dacă ei nu caută viața, atunci nu vor avea nicio cale de a accepta mântuirea lui Dumnezeu. Mântuirea este lucrarea lui Dumnezeu Însuși, iar căutarea vieții este ceva ce omul trebuie să dețină pentru a accepta mântuirea. În ochii omului, mântuirea este dragostea lui Dumnezeu, iar dragostea lui Dumnezeu nu poate fi mustrare, judecată și blestem; mântuirea trebuie să conțină iubire, compasiune și, mai mult, cuvintele de consolare și trebuie să conțină binecuvântările nesfârșite revărsate de Dumnezeu. Oamenii cred că atunci când Dumnezeu mântuiește oamenii, El face aceasta atingându-i și făcându-i să-și dea Lui inima lor prin binecuvântările Sale și harul Său. Adică faptul că îl atinge pe om înseamnă că-l mântuiește. O mântuire ca aceasta este o mântuire în care se face un târg. Doar atunci când Dumnezeu le dăruiește de o sută de ori, oamenii vor veni să se supună înaintea numele lui Dumnezeu și se vor strădui să facă bine pentru Dumnezeu și să-I aducă Lui slavă. Aceasta nu este voia lui Dumnezeu pentru omenire. Dumnezeu a venit să lucreze pe pământ pentru a mântui omenirea coruptă – nu există nicio minciună în aceasta; dacă nu, El cu siguranță nu ar veni să-Și facă lucrarea în persoană. În trecut, mijloacele Sale de mântuire erau de a arăta cea mai mare iubire și compasiune, până într-acolo încât El Și-a dat totul lui Satana în schimbul întregii omeniri. Astăzi nu este nimic asemănător trecutului: astăzi, mântuirea voastră vine în timpul zilelor de pe urmă, în timpul clasificării fiecăruia după fel; mijloacele mântuirii voastre nu sunt iubire sau compasiune, ci mustrare și judecată pentru ca omul să fie mai complet mântuit. Astfel, tot ceea ce primiți este mustrare, judecată și nimicire fără milă, dar să știți că în această nimicire nemiloasă nu există nici cea mai mică pedeapsă, să știți că, indiferent de cât de dure sunt cuvintele Mele, ceea ce vi se întâmplă nu sunt decât câteva cuvinte care vi se par complet nemiloase și să știți că, indiferent cât de mare este mânia Mea, ceea ce vine asupra voastră sunt încă cuvinte de învățătură și nu vreau să vă rănesc sau să vă pedepsesc cu moartea. Nu sunt toate acestea o realitate? Să știți că astăzi, fie că este vorba de judecată dreaptă sau de rafinare și mustrare nemiloasă, toate sunt de dragul mântuirii. Indiferent dacă astăzi există clasificarea fiecăruia în funcție de fel sau dezvăluirea categoriilor de oameni, toate cuvântările și lucrarea lui Dumnezeu sunt pentru a-i mântui pe cei care-L iubesc cu adevărat pe Dumnezeu. Judecata dreaptă este pentru a-l purifica pe om, rafinarea nemiloasă este pentru a curăța omul, cuvintele aspre sau mustrarea sunt toate pentru a purifica și de dragul mântuirii. Și astfel, metoda de mântuire de astăzi este diferită de cea din trecut. Astăzi, judecata dreaptă vă mântuiește și este un instrument bun pentru a vă clasifica pe fiecare după fel, iar mustrarea nemiloasă vă aduce mântuirea supremă – și ce aveți de spus în fața acestei mustrări și judecăți? Nu v-ați bucurat de mântuire de la început până la sfârșit? L-ați văzut pe Dumnezeu atât întrupat cât și ați înțeles omnipotența și înțelepciunea Sa; în plus, ați experimentat nimicire și disciplină repetată. Dar nu ați primit, de asemenea, și har suprem? Nu sunt binecuvântările voastre mai mari decât cele ale oricui altcineva? Harurile voastre sunt mai generoase decât slava și bogățiile de care s-a bucurat Solomon! Gândiți-vă la aceasta: dacă intenția Mea de a veni ar fi să vă condamn și să vă pedepsesc și nu să vă mântuiesc, ar fi putut dura zilele voastre atât de mult? Ați fi putut voi, aceste ființe păcătoase din trup și sânge, să supraviețuiți până astăzi? Dacă ar fi fost doar de dragul de a vă pedepsi, de ce aș fi devenit trup și aș fi luat o inițiativă atât de măreață? Nu ar dura numai cât aș rosti un singur cuvânt pentru a vă pedepsi pe voi, simpli muritori? Ar mai trebui să vă distrug intenționat după ce v-am condamnat? Încă nu credeți aceste cuvinte ale Mele? Aș putea să-l mântuiesc pe om numai prin dragoste și compasiune? Sau aș putea folosi doar răstignirea pentru a-l mântui pe om? Firea Mea dreaptă nu este mai favorabilă pentru a-l face pe om complet ascultător? Nu este mai capabilă să-l salveze complet pe om?

Deși cuvintele Mele pot fi stricte, toate sunt spuse pentru mântuirea omului, deoarece Eu spun doar cuvinte și nu pedepsesc trupul omului. Aceste cuvinte îl determină pe om să trăiască în lumină, pentru a ști că lumina există, pentru a ști că lumina este prețioasă, chiar mai mult pentru a ști cât de benefice sunt aceste cuvinte pentru om și pentru a ști că Dumnezeu este mântuire. Deși am spus multe cuvinte de mustrare și judecată, ele n-au fost făcute asupra voastră în fapte. Am venit să fac lucrarea Mea, să vorbesc cuvintele Mele și, deși cuvintele Mele pot fi stricte, ele sunt rostite drept judecată a corupției și răzvrătirii voastre. Scopul acestor acțiuni ale Mele este să-L mântuiesc pe om din domeniul lui Satana, să-Mi folosesc cuvintele pentru a mântui omul; scopul Meu nu este de a face rău omului prin cuvintele Mele. Cuvintele Mele sunt stricte, astfel încât pot fi obținute rezultate din lucrarea Mea. Doar prin a lucra în acest fel omul se poate cunoaște pe sine și se poate rupe de firea sa nesupusă. Cea mai mare semnificație a lucrării cuvintelor este de a le permite oamenilor să pună adevărul în practică după ce au înțeles adevărul, să realizeze schimbări în firea lor și să obțină cunoașterea despre ei înșiși și despre lucrarea lui Dumnezeu. Doar mijloacele de lucru prin vorbire pot permite comunicarea dintre Dumnezeu și om, doar cuvintele pot explica adevărul. A lucra în acest fel este cel mai bun mijloc de cucerire a omului; în afară de rostirea cuvintelor, nici o altă metodă nu poate să dea omului o înțelegere mai clară a adevărului și a lucrării lui Dumnezeu și, astfel, în stadiul final al lucrării Sale, Dumnezeu vorbește oamenilor pentru a le dezvălui toate adevărurile și misterele pe care ei nu le înțeleg, permițându-le să dobândească calea adevărată și viața de la Dumnezeu și astfel să satisfacă voia lui Dumnezeu. Scopul lucrării lui Dumnezeu asupra oamenilor este ca ei să poată împlini voia lui Dumnezeu și totul este făcut pentru a mântui omul, prin urmare, în timpul mântuirii omului, El nu face lucrarea de a pedepsi omul. În timpul mântuirii omului, Dumnezeu nu pedepsește răul și nu răsplătește binele, nici nu dezvăluie destinațiile pentru toate tipurile diferite de oameni. În schimb, numai după ce etapa finală a lucrării Sale este completă, El va face atunci lucrarea de a pedepsi răul și de a răsplăti binele și doar atunci El va dezvălui sfârșitul tuturor diferitelor feluri de oameni. Cei care sunt pedepsiți vor fi cei care într-adevăr nu pot fi mântuiți, în timp ce aceia care sunt mântuiți vor fi cei care au obținut mântuirea lui Dumnezeu în timpul mântuirii omului de către El. În timpul lucrării de mântuire a lui Dumnezeu, toți cei care pot fi mântuiți vor fi mântuiți până la limita maximă, fără ca niciunul să fie lepădat, pentru că scopul lucrării lui Dumnezeu este de a mântui omul. Toți aceia care în timpul mântuirii omului de către Dumnezeu sunt incapabili să realizeze o schimbare în firea lor, toți aceia care sunt incapabili să-L asculte pe Dumnezeu în totalitate vor deveni toți obiecte pentru pedeapsă. Această etapă a lucrării – lucrarea cuvintelor – deschide oamenilor toate căile și misterele pe care ei nu le înțeleg, astfel încât omul să poată înțelege voia lui Dumnezeu și cerințele lui Dumnezeu de la om, astfel încât ei să poată avea condițiile necesare pentru a pune cuvintele lui Dumnezeu în practică și să realizeze schimbări în firea lor. Dumnezeu folosește doar cuvinte pentru a-Și face lucrarea Sa și nu pedepsește oamenii pentru că sunt puțin răzvrătiți, pentru că acum este timpul lucrării de mântuire. Dacă toți cei răzvrătiți ar fi pedepsiți, atunci nimeni nu ar avea ocazia de a fi mântuit; toți ar fi pedepsiți și ar cădea în Hades. Scopul cuvintelor care judecă oamenii este de a-i lăsa să se cunoască pe ei înșiși și să-L asculte pe Dumnezeu; nu este pentru ei să fie pedepsiți prin intermediul judecatei cuvintelor. În timpul lucrării cuvintelor, mulți oameni își vor expune răzvrătirea și sfidarea lor și își vor expune neascultarea față de Dumnezeul întrupat. Dar El nu-i va pedepsi pe toți acești oameni din această cauză, în schimb El doar îi va lăsa deoparte pe cei care sunt corupți până în măduva oaselor și care nu pot fi mântuiți. El va da trupul lor lui Satana și, în câteva cazuri, le va termina trupul. Cei care sunt rămași vor continua să urmeze și să experimenteze tratarea și curățarea. Dacă în timp ce urmează, ei încă nu pot accepta tratarea și curățarea și devin din ce în ce mai degenerați, atunci acești oameni își vor fi pierdut șansa la mântuire. Fiecare persoană care a acceptat cucerirea cuvintelor va avea numeroase șanse pentru mântuire. Mântuirea fiecăruia dintre acești oameni de către Dumnezeu le arată cea mai mare îngăduință a Sa, însemnând că le este arătată cea mai mare toleranță. Atâta timp cât oamenii se întorc de la calea greșită, atâta timp cât ei se pot căi, atunci Dumnezeu le va da ocazia de a obține mântuirea Lui. Când oamenii se răzvrătesc inițial împotriva lui Dumnezeu, Dumnezeu nu dorește să-i pedepsească cu moartea, ci în schimb face tot ce poate pentru a-i mântui. Dacă cineva nu are nicidecum loc pentru mântuire, atunci Dumnezeu îl va arunca deoparte. Faptul că Dumnezeu este lent în a pedepsi pe cineva este pentru că El vrea să-i mântuiască pe toți cei care pot fi mântuiți. El judecă, luminează și îndrumă oamenii doar prin cuvinte și nu folosește o nuia pentru a-i pedepsi cu moartea. Folosirea cuvintelor pentru a mântui oamenii este scopul și însemnătatea etapei finale a lucrării.

Sursa: Biserica lui Dumnezeu Atotputernic

 

コメントを投稿